100 de lucruri interesante!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

*Atunci cand omul stranuta i se opreste inima pentru o milisecunda; cand stranuti, toate functiile corpului se opresc, chiar si inima;

*Trecerea alimentelor din gura in stomac dureaza 7 secunde.

*Parul omenesc poate suporta o greutate de 3 kg.

*Penisul unui barbat,are, in medie, de 3 ori masura degetului sau mare, de la mana.

*Osul de la sold este mai tare decat cimentul. .

*Inima unei femei bate mai repede decat a unui barbat.

*Exista in jur de 3 mii de milioane de bacterii in fiecare din laba piciorului tau.

*Femeile clipesc de doua ori mai des decat barbatii.

*Pielea corpului omenesc cantareste de doua ori mai mult decat creierul.

*Corpul tau utilizeaza 300 de muschi, numai pentru a se mentine in echilibru, cand sta in picioare.

*Daca saliva ta nu poate dizolva un anumit aliment, nu-l poti savura.

*Femeile au terminat, deja, de citit acest mesaj. Barbatii continua sa-si masoare degetul mare

*China reprezinta 25% din populatia lumii;

*Cea mai rece temperatura din istorie de pe pamant a fost inregistrata in Antartica pe 24 August 1960. Temperatura masura atunci -127 de grade C;

*Marilyn Monroe a avut 11 degete la picioare;

*Stiinta a stabilit, ca pestii au voce si auz. Dar intre ei se inteleg… in limba lor. Un specialist a demonstrat recent, ca melodiile armonioase ce se raspandesc in apa, in forma de evantai influenteaza placut activitatea pestilor si-i atrag spre mal;

*Exista un mic pestisor, inarmat cu un ac ascutit, care e unul din dusmanii cei mai primejdiosi ai rechinului. Fiind inghitit de acest urias animal rapitor, pestisorul sparge cu acul pantecele rechinului si iese in libertate. Ca urmare, rechinul moare;

*Recent, o serie de cercetari efectuate in bazinul Marii Adriatice au pus pe oamenii de stiinta respectivi intr-o mare deruta. Fara indoiala, nimeni nu ar putea crede ca exista o mare fara fund. Acest lucru nu este posibil. Ca urmare a cercetarilor intreprinse a fost gasita insa, in Marea Adriatica, o groapa uriasa, care, fiind cercetata la randul ei, a dus la descoperirea unor fenomene cu totul ciudate. Urmarita timp indelungat, s-a constatat ca in aceasta uriasa deschidere abisala de pe fundul marii dispar zilnic circa 30.000 de tone de apa. Cercetatorii au turnat, in repetate randuri, in apropierea acestei gropi, mari cantitati de vopsea, care, in mod firesc, ar fi trebuit sa reapare undeva, mai aproape sau mai departe, in raurile sau lacurile din insulele sau de pe tarmurile marii. Dar apa colorata de vopseaua turnata de cercetatori nu a reaparut nicaieri. Au fost aruncate in dreptul acestei gropi si mari cantitati de material plastic, dar si acestea au disparut fara urma. S-a presupus ca vopseaua, cat si bucatile de material plastic au fost absorbite de groapa. Pana in prezent nu s-a ajuns la nici o concluzie, ramanand doar parerea ca pe fundul Marii Adriatice se gaseste o groapa abisala uluitor de adanca;

*Daca iei orice numar, il dublezi, aduni 10, imparti prin 2, si apoi scazi numarul initial, raspunsul va fi 5;

*Simtul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui caine;

*Energia unui uragan este egala aproximativ cu 500.000 de bombe atomice;

*Nimeni nu stie unde este ingropat Mozart;

*Palatul Buckingham are 602 de incaperi.

*Daca ai calatorii de la un cap la altul al galaxiei noastre – Calea Lactee – cu viteza luminii, ti-ar trebui 100.000 ani;

*Cucuveaua e singura pasare din lume care vede culoarea albastra.

*Sigura felina care nu-si poate retrage ghearele este ghepardul.

*Sunetul scos de rate n-are ecou. Nimeni nu stie de ce.

*Limba cameleonului raportata la corp este de 5:1.

*Albinele, broastele testoase si termitele sunt complet surde.

*Sobolanii rezista mai mult fara apa decat camilele.

*Panza de paianjen are o rezistanta remarcabila. Firul de grosimea unui creion ar putea opri un Boeing 747 din zbor.

*Cea mai apropiata ruda a lui Tyrranosaurus Rex este gaina.

*Pielea hipopotamului are o grosime de 6,5 cm asa ca il apara impotriva multor arme de foc. Acest animal fuge mai repede ca omul desi are 4 tone.

*O vaca se imbata daca mananca prea multe mere.

*Putem afirma ca lumea civilizata exista de 3.500 de ani. In toata perioada asta au existat 230 de ani fara razboaie.

*Generalul Sherman” este cel mai inalt copac din lume si se afla in Parcul national Sequoia. Masoara 91 de metri, cu cativa centimetri sub cea mai inalta cladire din Romania, Palatul Administrativ din Satu Mare (94 m.)

*Alunele se folosesc la fabricarea dinamitei.

*Placile tectonice ale Terrei se misca tot asa de repede ca si cum cresc unghiile la oameni.

*Viteza de propagare a durerii in corpul uman este: 110 m/s.

*Supravietuitori in cazul scufundarii Titanicului sunt si 2 caini.

*1/3 din rezerva de apa a Terrei se afla in Canada.

*Cea mai lunga intrerupere de program de televiziune s-a intamplat in Anglia – BBC a oprit un desen animat cu Mickey-Mouse, s-a anuntat ca a pornit al doilea razboi mondial, apoi peste 6 ani au reluat filmul exact acolo unde s-a intrerupt.

*Albert Einstein a inceput sa vorbeasca la varsta de 6 ani.

*Ca sa devii astronaut american trebuie sa fii mai scund de 1,80 m. In momentul aterizarii Apolo 11 a ramas cu combustibil suficient pentru 20 de secunde de zbor.

*Foarfeca a fost inventata de Leonardo da Vinci. Leonardo da Vinci a fost capabil cu o mana sa scrie iar cu cealalta sa deseneze simultan.

*Din scrieri rezulta ca Leonardo da Vinci a fost cel mai mandru nu de operele sale de arta ci de faptul ca era in stare sa indoaie cu mana rangi de fier.

*Autostrazile din SUA asa au fost concepute ca din 5 in 5 mile au o portiune dreapta de cca 1 mila. Acolo pot ateriza la nevoie aeronavale.

*Exista 2 animale care pot vedea spatiul din spatele lor fara sa-si intoarca capul: iepurele si papagalul.

*Omul piere mai repede din cauza lipsei somnului decat a mancatului. 10 zile rezista un om fara somn, maxim. Fara hrana chiar 1-2 luni.

*Creierul uman are capacitatea de stocare de 1 trilion de byte, sau 1164153 gigabyte.

*Imnul Greciei are 158 de strofe. Nimeni din Grecia nu cunoaste in intregime inmul statului.

*Ultimul simt pierdut de om la moarte este auzul, primul vederea, apoi in ordine gustul, mirosul si pipaitul.

*La nastere toata lumea l-a crezut mort pe Pablo Picasso, doar unchiului lui i-a venit o idee si a reusit sa-l aduca la viata cu ajutorul fumului de trabuc.

*Turnul Eiffel are in compozitie otzel de la furnalul din Gov?jdia, localitatea Ghelar din judetul Hunedoara.

*Cel mai lung cuvant din DEX are 25 de litere si este : ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE. Sunt si alte cuvinte mai lungi, si anume termeni medicali sau din chimie: DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZa (36 de litere).

*Cea mai mica pisica din lume traieste in California si ar putea intra fara probleme si in Cartea Recordurilor, datorita dimensiunilor ei liliputane. Heed, pisica in varsta de 9 saptamani din El Cajon masoara doar 7 centimetri si nu cantareste mai mult de jumatate de kilogram.

*In medie o persoana are peste 1460 de vise pe an ?

*Delfinii dorm cu un ochi deschis ?

*O furnica poate sa supravietuiasca pana la doua saptamani sub apa ?

*Cel mai puternic muschi din corpul uman este limba ?

*Unghiile mainilor cresc de patru ori mai repede decat cele ale picioarelor ?

*Puse cap la cap venele,arterele, si capilarele unui adult ar ajunge pentru inconjurul Pamantului de aproape patru ori ?

*In Indonezia se vorbesc peste 365 de limbi diferite?

*O persoana face in medie 2 500 000 de pasi pe an?

*Inima unei balene albastre este la fel de mare cat o masina?

*Limba unei balene albastre este lunga cat un elefant?

*Daca cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 1% iti va fi sete, iar daca este redusa cu 10% vei muri?

*Biblia este tradusa in 2 233 de limbi?

*Animalul cu cel mai mare creier in proportie cu corpul sau este furnica

*Hitler a fost vegetarian

*Toti copiii se nasc cu ochii albastri si dupa cateva momente acestia isi schimba culoarea

*Fluturii percep gustul cu picioarele ?

*Bufnita este una din putinele pasari care poate deosebi culoarea albastra ?

*In 1386 un porc a fost executat prin spanzurarea in public pentru uciderea unui copil ?

*Peste 10.000 de pasari mor anual din cauza coliziunilor cu ferestrele ?

*Omul pierde o jumatate de litru de apa pe zi prin respiratie ?

*Mai mult de jumatate din populatia globului a vazut cel putin un film cu James Bond?

*Numele Mercedes provine de la numele unei austriece?

*Sunt produse mai multe in India decat la Hollywood?

*Creierul unui adult cantareste in medie 1,375 de grame?

*Pasarile nu transpira?

*Pomii de Craciun au fost odinioara impodobiti cu spuma de sapun?

*Pisicile au cate 32 de muschi in fiecare ureche ?

*Alfabetul limbii chineze contine peste 40 000 de caractere ?

*Thomas Edison, inventatorul becului, se temea de intuneric ?

*Februarie 1865 este singura luna inregistrata in istorie fara luna plina?

*Astronautii cresc in inaltime in spatiu ?

*Dreptacii traiesc in medie cu noua ani mai mult decat stangacii ?

*Serpii au doua organe sexuale ?

*Un melc poate dormi trei ani ?

*In medie oamenii se tem mai mult de paianjeni decat de moarte ?

*Apa calda cantareste mai mult decat cea rece ?

*Exista o pasare care in loc sa ciripeasca sau sa cante, latra?

*Sunt cam 2700 de limbi diferite care sunt vorbite in lume?

*Ca sa previi cancerul, e bine sa mananci cate un morcov pe zi?

*Elisabeta I a Rusiei a avut peste 15000 de rochii ?

*Michael Jackson are codul lui postal personal ?

*Pe Venus ploua cu acid sulfuric ?

*Camilele au trei seturi de pleoape ?

Tulipomania sau nebunia lalelelor – o poveste din istoria economică a Europei

În jurul anului 1635, olandezii erau înnebuniţi după lalele. Nu numai că le cultivau – câmpuri întregi -, nu numai că le admirau, le expuneau în vaze preţioase, se mândreau cu ele şi le înfăţişau în picturi, dar făceau din ele obiectul unui comerţ înfloritor: vindeau şi cumpărau bulbi, la preţuri mari... şi mai mari... tot mai mari... nebuneşti!...până când, brusc, în luna februarie a anului 1637, totul s-a prăbuşit: preţurile au scăzut subit, iar cei ce investiseră masiv în comerţul cu lalele au avut de suportat şocul unei colaps care aminteşte de cele mai dure crize economice ale vremurilor moderne.

Asta e viziunea obişnuită asupra tulipomaniei - o isterie a speculei cu flori, al cărei final n-ar fi putut veni altfel decât sub forma unui dezastru financiar. Multă vreme, aceasta a fost singura noastră perspectivă asupra fenomenului şi, ce-i drept, avea avantajul de a ne mulţumi pasiunea pentru întâmplări senzaţionale, chiar dacă-s vechi de trei veacuri şi mai bine. Însă începând din anii 1980, alte viziuni asupra tulipomaniei au început să câştige teren, beneficiind de rezultatele unor cercetări noi asupra faptelor.

Dar, mai întâi, contextul în care s-a petrecut totul:

Secolul al XVII-lea a reprezentat, pentru Olanda - numită pe atunci Provinciile Unite - o epocă de prosperitate economică şi de înflorire culturală, aşa-numita Epocă de Aur Olandeză. În ciuda războaielor care se desfăşurau non-stop mai peste tot în Europa, Olanda prospera economic şi cultural: negoţul era tot mai intens, iar olandezii au contribuit hotărâtor la dezvoltarea multora dintre instrumentele şi practicile moderne ale finanţelor şi comerţului. O flotă de peste 10.000 de corăbii străbătea oceanele lumii, făcând negoţ cu ţinuturi îndepărtate şi contribuind la bunăstarea şi prestigiul ţării. Arta înflorea, definind o epocă, reprezentată strălucit prin Rembrandt, Vermeer, Ruisdael, Hals... Ştiinţa era în plin avânt, impulsionată de savanţi precum Anton van Leeuwenhoek (inventatorul microscopului) şi Christiaan Huygens, strălucit astronom, fizician şi matematician. Pe scurt, Olanda era una dintre cele mai evoluate, democratice, bogate şi respectate ţări europene. (Şi aşa a rămas până în ziua de azi.)

Ei bine, în această ţară a apărut, în anii 1630, mania lalelelor, care, pornind de la o modă, s-a transformat într-un fenomen economic cu impact nebănuit asupra populaţiei.

Eroina poveştii

De curând, repertoriul plantelor cultivate în Olanda se îmbogăţise cu o nouă specie: laleaua, adusă, după cele mai credibile surse, din Turcia. În 1593, Charles de l'Écluse (mai cunoscut sub numele latinizat de Carolus Clusius), unul dintre cel mai reputaţi botanişti şi horticultori din Europa, devenise profesor la prestigioasa Universitate din Leiden şi înfiinţase acolo o grădină botanică vestită, printre ale cărei atracţii se număra şi colecţia sa de lalele. Bulbii fuseseră procuraţi din Turcia, prin intermediul lui Ogier Ghiselin de Busbecq, ambasador alSfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană la curtea sultanului Soleiman Magnificul.

Laleaua s-a aclimatizat atât de bine în Olanda, încât cultura ei s-a răspândit în toată ţara şi cumva, această floare a atins o coardă sensibilă în inimile olandezilor, devenind floarea lor preferată şi un simbol al statutului social. A început să fie cultivată tot mai mult în grădini şi folosită ca decor în interioarele elegante ale patricienilor, generând chiar apariţia unui tip special de vas (numit tulipieră), cu mai multe "guri", astfel încât fiecare floare să fie pusă în valoare în mod individual. Numeroase tablouri pictate în acea epocă înfăţişează buchete bogate de flori, printre care se regăsesc lalelele, mai cu seamă cele cu floarea în mai multe culori - cele mai rare şi mai preţuite.

De la această preferinţă, de ordin estetic şi social, s-a ajuns însă, în câţiva ani, la o dezlănţuire de patimă în sfera economică, iar această evoluţie, brusc curmată, constituie miezul relatărilor privind aşa-numita criză a lalelelor.

Lalelele cu flori de o singură culoare erau oricum îndrăgite, dar adevărata nebunie s-a declanşat în momentul apariţiei în grădini a unor lalele cu flori neobişnuite: petalele lor erau vărgate cu dâre de culoare diferită de cea a fondului. Îmbinările de alb şi roşu sau roşu şi galben, uneori chiar combinaţiile de trei culori dădeau florilor o înfăţişare uimitoare, nouă şi fascinantă, iar fascinaţia s-a răspândit, în câţiva ani, în toată Olanda şi apoi peste graniţele ei, în alte ţări ale Europei.

Ironia constă în faptul că acest fenomen al strierii petalelor fusese produs de un agent patogen - un virus al plantelor. Infectarea cu acest virus încetineşte dezvoltarea plantelor, astfel încât lalelele de acest tip erau mai greu de obţinut, mai rare şi, prin urmare, mai scumpe decât cele cu flori unicolore.

Apariţia florilor cu petale în mai multe culori a dus rapid la comercializarea lor drept varietăţi noi, botezate cu nume pompoase precum Viceregele sau Semper Augustus (după cum se vede, importanţa numelui în marketingul unui produs era foarte bine cunoscută de olandezii Epocii de Aur). În arena comerţului cu lalele au apărut, după iubitorii de flori, simplii investitori care, fără nici un interes estetic, doreau pur şi simplu să realizeze speculaţii financiare cu această marfă, profitând de interesul crescut faţă de ea. Şi astfel, bulbii din soiurile cele mai rare şi mai spectaculoase ca aspect au început să fie tranzacţionaţi pe preţuri din ce în ce mai mari.

(Bineînţeles, nimeni nu ştia, pe atunci, că e vorba despre o boală a plantelor; chiar dacă ar fi ştiut, probabil că nu i-ar fi interesat prea mult, căci, pentru iubitorii de lalele, aspectul neobişnuit al florilor era o atracţie estetică în plus, iar pentru speculanţi, o calitate aducătoare de bani.)

Aceasta era, aşadar, floarea care avea să devină "personajul" central al dezlănţuirii de entuziasm încheiate brutal la începutul anului 1637.

Dar ce a fost, de fapt, tulipomania?

O mare nebunie colectivă, aşa cum par să arate pamfletele apărute în epocă, reprezentările alegorice şi unele cărţi dedicate fenomenului? Ceva adevăr există în toate acestea, ele au pornit de la o realitate a vremii, chiar dacă, foarte probabil, au exagerat înfăţişând-o.

În fond, pamfletele erau îndreptate împotriva acestei îndeletniciri şi aveau la bază o motivaţie religioasă: olandezii cu moravuri mai austere (Olanda era o ţară cu populaţie predominant protestantă) condamnau acest val de materialism, această deşartă preocupare pentru bani, în dauna unor preocupări spirituale mai înalte. Prin urmare, autorii pamfletelor aveau tot interesul să înfăţişeze lucrurile într-o lumină cât mai proastă, iar cel mai simplu mod de a face asta era să exagereze proporţiile şi urmările fenomenului.

O abordare dintre cele mai interesante este însă cea economică a tulipomaniei. Analişti economici preocupaţi nu doar de crizele momentului, ci şi de istoria economiei mondiale şi de momentele de răscruce ale acesteia, s-au aplecat, în ultimii ani, şi asupra acestei poveşti vechi de peste trei secole, încercând s-o explice dintr-un punct de vedere ştiinţific, prin prisma teoriilor economice şi a datelor istorice. Iar câteva explicaţii psihologice, întemeiate pe contextul în care a avut loc criza, lărgesc perspectiva asupra acestui fenomen - interesant, iată, din mai multe puncte de vedere.

Multă vreme s-a considerat că ar fi fost vorba despre o aşa-numită "bulă speculativă" (sau bulă economică), asemănătoare cu cea asociată crizei subprime care a pornit din SUA, în 2008, şi s-a transformat într-o ditamai criza economică globală.

Aşa ceva se întâmplă atunci când preţul unor mărfuri atinge un nivel exagerat de mare, comparativ cu valoarea lor intrinsecă; preţul creşte şi creşte, pe seama unor speculaţii aventuroase; unii cumpără mult, în ideea de a revinde apoi mai scump, iar ca urmare a acestei cereri mari, preţul sporeşte, până când nu se mai găsesc cumpărători dispuşi sau capabili să ofere preţurile respective. În momentul când speculanţii vor să vândă mărfurile respective, pe piaţă apare, deodată, o mare cantitate de marfă disponibilă, iar preţul scade vertiginos (bula "se sparge"), lăsându-i pe speculanţi cu buza umflată.

Unii economişti contestă existenţa acestor bule, alţii însă acceptă că ele pot să apară în anumite condiţii, le consideră un fenomen economic real, cu un mecanism relativ bine cunoscut. În orice caz, au fost mult mult studiate, mai ales că nu reprezintă ceva prea recent, cum aţi putea crede. Dacă tulipomania a fost o astfel de bulă speculativă, atunci ea este prima cunoscută în istorie (unii economişti aşa o socotesc), iar secolul următor (al XVIII-lea) a înregistrat şi el câteva, după cum există exemple şi în secolul al XIX-lea, în secolul XX (aşa-numita "bulă dot-com", 1995-2000) şi până la cea mai recentă bulă (2008), cea cu ale cărei urmări ne mai luptăm şi azi.

Dar nu toţi specialiştii sunt de acord cu interpretarea tulipomaniei drept o bulă economică. În ultimii ani, teorii noi aruncă o lumină diferită asupra fenomenului, explicându-l printr-un mecanism diferit şi negându-i chiar amploarea dramatică şi urmările tragice pe scară largă.

Interpretarea drept o bulă speculativă a fost generată de cea mai populară sursă de informaţii asupra întâmplării: o carte (Extraordinary Popular Delusions and the Madness of Crowds) scrisă de jurnalistul britanic Charles Mackay şi publicată în anul 1841 (cartea tratează diverse exemple de ţicneli colective bazate pe spiritul de turmă, pe superstiţii, pe credinţa în false teorii ştiinţifice etc.) De atunci s-au mai scos multe ediţii şi cartea a rămas până azi un izvor important de date, în lumina cărora a fost intepretat fenomenul tulipomaniei. Întrebarea este: în ce măsură aceste date sunt corecte, cât de bine reflectă ele realitatea a ceeea ce s-a petrecut? Mackay susţine, de pildă, că practic întreaga populaţie a Olandei se pasionase de lalele şi că până şi amărîţii din clasele de jos se amestecaseră în comerţul cu lalele; că s-ar fi vândut un lot de 40 de bulbi cu 100.000 de guldeni (pentru comparaţie, câştigul pe un an întreg al unui meseriaş iscusit era, pe atunci, de vreo 150 de guldeni); că se ajunsese la nebunii de genul cumpărării unui singur bulb de lalea din soiul Semper augustusdând în schimb o bucată de teren de vreo 5 ha (pământul era scump într-o ţară ca Olanda, cu întindere mică şi ale cărei terenuri fuseseră, în mare măsură, smulse mării, cu multă trudă, prin construirea de diguri, pentru a obţine astfel binecunoscutele poldere - terenuri situate sub nivelul mării.) Mackay mai afirmă că numeroşi olandezi s-au îmbogăţit în scurt timp, dar şi că mulţi dintre cei care se avântaseră în comerţul cu bulbi au dat faliment atunci când preţurile au scăzut şi că negoţul olandez, în general, a fost foarte greu lovit.

Însă, în ciuda popularităţii cărţii lui Mackay, ea nu mai este privită azi ca o sursă de informaţii pe de-a-ntregul credibilă. Sprijinindu-se şi pe alte date şi înarmaţi cu teoriile economice dezvoltate în cele trei secole şi jumătate care au trecut, mulţi specialişti cred că relatările lui Mackay au fost exagerate, iar mania lalelelor n-ar fi fost, în realitate, ceva atât de senzaţional şi cu urmări chiar atât de drastice.

Poate că aceste interpretări pragmatice cam strică puţin farmecul poveştii, răpindu-i din dramatism, dar aruncă o lumină nouă asupra ei, aşa că merită luate în seamă, chiar dacă estompează aura de senzaţional a întâmplării.

Dacă n-a fost o "bulă", atunci ce-a fost?

Bazându-se pe documente privind tranzacţiile cu bulbi de lalele, unii economişti susţin că variaţiile de preţ nu au fost atât de uriaşe cum ne-am obişnuit să credem şi nu erau de ajuns de mari pentru a determina apariţia unei bule speculative.

Alţii aduc ca argument faptul că şi în cazul narciselor - ajunse în Olanda la începutul secolului al XIX-lea şi care, la acea vreme, au devenit noua floare preferată a olandezilor, înlocuind laleaua, s-a petrecut un fenomen similar: preţurile au fost foarte mari la început şi au scăzut ulterior; prin urmare, nu ar fi fost vorba despre speculaţii financiare masive, ci de un fenomen mai obişnuit: atracţia faţă de nou şi scăderea treptată a valului de interes, pe măsură ce farmecul noutăţii pălea, iar marfa respectivă devenea mai răspândită.

Există şi un amănunt de ordin psihologic, care dă un nou înţeles poveştii: nebunia lalelelor s-a petrecut într-o epocă în care populaţia Olandei se confrunta cu o epidemie de ciumă bubonică (nu foarte extinsă, dar destul cât să sperie lumea), ceea ce, după opinia unor cercetători, ar fi putut duce la o atitudine mai fatalistă şi ar fi stimulat apariţia unor comportamente mai riscante. În acest context, mulţi s-ar fi lăsat duşi de valul speculaţiilor cu lalele, ca şi cum s-ar fi aruncat în vâltoarea unor jocuri de noroc nechibzuite, lăsându-se prinşi de beţia speculaţiilor ca de orice altă beţie cu care ar fi încercat să-şi adoarmă spaimele stârnite de primejdia morţii.

O altă interpretare, recentă (2007) şi interesantă, este dată de Earl A. Thompson, profesor la Universitatea California, Los Angeles. El afirmă că prăbuşirea preţurilor, în februarie 1637, nu poate fi explicată satisfăcător de mecanismele de piaţă cunoscute şi propune o altă ipoteză, bazată pe cercetarea istoriei comerţului cu lalele în Olanda.

La sfârşitul anului 1636, Parlamentul olandez a început să discute modificarea legislaţiei privind contractele de vânzare-cumpărare a bulbilor de lalele, iar în februarie 1637, modificarea a fost votată.

Până la acea dată, contractele respective erau aşa-numite contracte la termen: cumpărătorul, odată ce iscălise contractul era obligat să cumpere bulbii respectivi, indiferent de fluctuaţiile preţului în perioada care trecea de la semnarea contractuului până la termenul de plată. Odată cu modificarea legii, aceste contracte la termen deveneau ceea ce s-ar numi azi contracte cu opţiuni.

Să zicem că o persoană X dorea să vândă unei persoane Y nişte bulbi, la un preţ oarecare. Semnau contractul şi, după încheierea sezonului de înflorire a lalelelor, Y urma să primească bulbii şi să dea banii.

Pe vremea contractelor la termen, Y ar fi fost obligat să cumpere bulbii, plătind preţul înscris în contract, indiferent de ceea ce se întâmpla pe piaţă cu preţul lalelelor. Odată cu introducerea opţiunii, Y nu mai era silit să cumpere bulbii, dacă nu-i convenea. Dacă preţul scădea, Y avea opţiunea de a anula contractul, plătind doar o fracţiune din preţul convenit (câteva procente). În fel acesta, cumpărătorul Y era protejat, dar X rămânea cu bulbii nevânduţi şi încasa doar câteva procente din ceea ce sperase că va câştiga prin vânzare; în condiţiile în care el însuşi cumpărase bulbii la un preţ mare (poate pe datorie), ieşea în pierdere rău de tot.

Când, la sfârşitul anului 1636, investitorii în afacerile cu bulbi au aflat de modificarea care se pregătea, e foarte probabil ca acest lucru să fi dat un imbold tranzacţiilor - oamenii se grăbeau să facă afaceri cu lalele cât mai puteau, iar acest lucru ar fi putut duce la o creştere a preţurilor. În felul acesta, creşterea preţurilor ar fi fost răspunsul logic, raţional, la schimbările survenite în obligaţiile contractuale, fenomenul încadrându-se, astfel, în ceea ce economiştii numesc teoria eficienţei pieţei.

Modificarea reglementărilor făcea ca asemenea investiţii să devină riscante; prin urmare, în februarie 1637, cei care aveau bulbi de vânzare n-au mai găsit cumpărători dispuşi să plătească preţurile mari cerute şi, în acel moment, piaţa s-a prăbuşit: preţurile au scăzut vertiginos. Mulţi dintre cei care apucaseră să cumpere bulbi au rămas, cum se spune, cu ei în braţe, acum când valorau mult mai puţin decât preţul cu care fuseseră cumpăraţi, iar alţii, care încă nu-i plătiseră, s-au ales cu datorii mai mari decât valoarea mărfii. Bine nu le-a fost, asta e clar.

Şi totuşi, impactul nu a fost atât de larg cum s-a crezut multă vreme - departe de nebunia colectivă şi falimentul în masă care reies din cartea lui Mackay. Cercetările făcute de Anne Goldgar, autoare unui studiu foarte documentat (Tulipmania, publicat în2007) arată că aceia care s-au avântat cu toate forţele în acest comerţ - devenit repede riscant - au fost în număr relativ restrâns, iar cei care s-au ruinat din cauza acestui negoţ au fost încă şi mai puţini: Anne Goldgar a găsit înregistrări despre falimentul a doar câteva persoane.

Totuşi, urmările n-au fost neglijabile: creşterea şi prăbuşirea dramatică a preţurilor în jurul a ceva atât de mărunt şi perisabil precum un bulb de floare a zdruncinat scara de valori a olandezilor, i-a silit să îşi reconsidere concepţiile şi purtările, iar întâmplarea a avut, probabil, oarece efecte de felul celor urmărite de autorii moralişti ai pamfletelor împotriva tulipomaniei.

Ce-a mai rămas, după trecerea a trei secole şi mai bine, din această poveste? Un obiect de studiu de mare interes pentru economişti (după cum se vede), dar mai ales o nestinsă dragoste pentru flori şi o tradiţie solidă în cultivarea şi comercializarea lor: Olanda e, azi, cel mai important producător şi exportator de flori din Europa şi unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa mondială a comerţului cu flori. Iar cultural, laleaua a rămas, până azi, în conştiinţa europenilor, floarea Olandei, unul dintre simbolurile asociate acestei ţări, până într-atât încât şi i-a dat şi supranumele: Ţara Lalelelor.

Brasovul va gazdui Romanian Music Awards

Cea de-a noua ediţie a celor mai importante premii ale industriei muzicale româneşti, Romanian Music Awards, va avea loc în acest an pe data de 16 septembrie, la Braşov.

"Romanian Music Awards este un eveniment cu tradiţie al industriei muzicale româneşti. În fiecare an au urcat pe scenǎ artişti deosebiţi care au oferit publicului momente de excepţie. Faptul ca piesele artiştilor români au trecut granitele ţǎrii, reusind sǎ devinǎ hit-uri în cele mai importante clasamente europene a pus în evidenţǎ potenţialul pe care îl avem şi ne-a motivat sǎ ne autodepǎşim în fiecare an. Fiind organizat la standardele unui festival internaţional, spectacolul va prezenta publicului o industrie muzicalǎ româneascǎ maturizatǎ şi momente artistice memorabile" a declarat Giovanni Francesco, General Manager al Music Channel.

Trofeul Romanian Music Awards reprezintǎ o recunoaştere atât pentru munca artiştilor, dar şi pentru cea depusǎ de casele de discuri şi de producţie, de manageri, impresari, de posturile de radio şi cele TV specializate, cât şi a tuturor celor care alcǎtuiesc industria muzicalǎ româneascǎ. În fiecare an, cei mai buni artişti şi cele mai bune piese intrǎ în competiţie la cele 14 categorii care pot fi votate.

În anul 2010, Romanian Music Awards a adus publicului din Craiova zeci de vedete pe metrul pǎtrat. Piaţa Mihai Viteazu a fost plinǎ pânǎ la refuz, publicul prezent numǎrând peste 40.000 de persoane. Mai mult decât atât Music Channel a fost lider de audienţǎ în timpul celor cinci ore de program.

Curiozitati

•La origine, Coca-Cola era verde.

•În fiecare zi se tipăresc mai multe bancnote pentru Monopoly decât pentru Trezoreria SUA.

•Bărbaţii pot citi un text cu litere mici mai uşor decât femeile, dar femeile aud mai bine decât bărbaţii.

•Procentul din continentul african încă sălbatic este de 28%.

• Iar procentul din continentul nord-americain încă sălbatic este de 38%. Surprinzător, nu ?

• Cei mai tineri părinţi din lume aveau 8 şi 9 ani şi trăiau în China în 1910.

•Cel mai tânăr Papă avea vârsta de11 ani.

•Pe toate cărţile de joc, cei 4 Regi reprezintă 4 mari regi din istorie:

Pică: Regele David,
Treflă: Alexandru cel Mare,
Cupă: Richard Inimă de Leu,
Caro: Iulius Cezar
• 111.111.111 x 111.111.111 = 12.345.678.987.654.321

•Atunci câd vedeţi o statuie ecvestră, iar calul :
Are picioarele din faţă în aer,
Personajul reprezentat a murit în luptă.
Are un picior în aer,
Personajul a murit ca urmare a rănilor primite în luptă.
Are toate 4 picioarele pe sol,
Personajul a murit din cauze naturale (nu în luptă).

•Ce eveniment se întâmplă cel mai mult în luna decembrie decât în oricare altă lună din an ?
conceperea copiilor.

•Dacă enumeri toate numerele din engleză (one, two, three, four,…), până la care din ele trebuie să ajungi pentru a găsi litera A ? 1000 (one thousAnd)

•Care este singurul aliment care nu se alterează ?
Mierea

• Ce au în comun vestele antiglonţ, scările de incendiu, ştergătoarele de parbriz, imprimantele laser?

Toate au fost inventate de femei.
•Un obicei vechi de 4000 de ani, din Babilon, prevedea ca, timp de o lună după căsătorie, tatăl miresei trebuia să-i dea de băut ginerelui atâta hidromel cât putea să bea. Hidromelul era o bere pe bază de miere şi, cum calendarul era bazat pe ciclurile lunare, această perioadă s-a numit luna mierii, de unde, în zilele noastre, Luna de Miere !
• În vechea Anglie, dacă nu erai membru al familiei regale, nu puteai avea relaţii sexuale în familie fără acordul Regelui. Pentru a avea un bebe, trebuia să ceri audienţă la Rege, care trimitea un afiş ce se punea pe uşă în timpul raportului sexual. Pe afiş era scris F.U.C.K. (de la Fornication Under Consent of King = Păcat trupesc cu consimţământul regelui).Acum ştiţi originea acestui cuvânt.
•Scoţienii au inventat cu mult timp în urmă un joc. Era numit: Gentlemen Only, Ladies Forbidden (Rezervat pentru bărbaţi, interzis pentru femei)… G.O.L.F ! Aşa a intrat acest cuvânt în dicţionare.

eComplex-Magazin Online

Nu credeam ca voi ajunge sa scriu un articol pe blog despre eComplex, dar site-ul acesta chiar

mi se pare interesant si chiar am gasit produse care sa ma intereseze sa le cumpar pe viitor.

Au preturi mici din cate am vazut si ce mi se pare si mai interesant este faptul ca ofera o

garantie lunga pentru produsele cumparate de pe acest site.

Este un “magazin online“ unde chiar poti sa gasesti ce iti doresti ( am facut si rima).

Ce mi-a atras atentia in mod deosebit a fost TASTATURA DELUX DLK-8050P-BLACK.

Are un pret incredibil de mic: 16 lei si ofera o grantie de 24 de luni. De curiozitate am cautat si pe alte site-uri acest produs si sub 19 lei nu era nici o oferta. Deci pot spune ca pe eComplex gasiti cel mai mic pret. Tehnologia tastaturii:Cu fir;Interfata :PS/2;Culoare-Negru;Numar taste-108.

Chiar ma gandesc pe viitor sa imi achizitionez o astfel de tastatura. Este utila si draguta ca design.Este orgonomica si perfecta pentru gaming.

Va spun cu mana pe inima ca pana acum nu am facut nici o achizitie online, neavand incredere in calitatea produselor cumparate online. Ce m-a facut sa imi schimb parerea? In primul rand garantia de 24 de luni pe care eComplex o ofera. Apoi mai este faptul ca au preturi mici, ofera descrierea produselor pe care doresti sa le cumperi.

In orice caz, aceasta tastatura chiar imi doresc sa o cumpar in viitorul apropiat, poate fii o idee de cadou foarte frumoasa iar pretul este unul extrem de mic: 16 lei nu mi se pare mult pentru o tastatura. Daca mergem intr-un magazin de calculatoare putem constata preturile ridicate la tastaturi. Ultima oara cand am "cercetat" tastaturile si preturile a fost cam acum o luna si cea mai ieftina tastatura a fost de 25 lei intr-un magzin. Nu cred ca acea tastatura avea mai multe taste sau facea ceva in plus fata de aceasa de pe eComplex.

In concluzie pot spune cu mana pe inima ca de acum incolo voi intra din ce in ce mai des pe site-ul celor de la eComplex, acest "magazin online" chiar m-a facut sa imi schimb parerea despre produsele cumparata online si sunt sigura ca pe viitor voi incepe sa imi achizitionez produse de pe site-ul lor.