Etna - 4 ore, 4 anotimpuri!

Etna... marele vulcan activ din Europa... citisem mult şi auzisem multe despre acest măreţ vulcan şi mi-am propus să îl vizitez dacă tot eram în regiune.

Până acum am urcat pe diferiţi munţi dar nici unul nu era vulcanic... desigur, aveam puţină teamă să nu erupă cât suntem noi acolo pentru că de obicei în toate excursiile pe care le fac trebuie să existe ceva de neuitat. Dar am avut noroc şi misteriosul vulcan a stat cuminte în cele 7 zile petrecute în Sicilia.

Ghida numea vulcanul „doamna” sau „măreaţa doamnă” şi glumea spunând că:” în această zi este liniştită, îşi bea cafeaua şi fumează o ţigară”... într-adevăr în unele zile când a fost senin am reuşit să văd fumul alb care ieşea...

Să revin la excursia pe Etna.

Din păcate, am ajuns sâmbătă şi excursia la Etna se organiza duminică... nu am avut timp să căutăm în oraş să găsim agenţii locale ca să putem vedea puţin preţurile şi ce implică excursia...

Până la urmă, stresate fiind că vom rata excursia la Etna (deşi existau din Catania autobuze publice care mergeau până la Rifugio Sappienza) am decis că este mai sigur prin agenţia de turism.

Am plătit cei 60 de euro de persoană şi am decis să mergem cu ei... din păcate cam neinspirată alegere dar... asta e...

În seara respectivă când am achitat excursia am întrebat ghida dacă se poate urca cu telefericul şi să coborâm pe jos. Ne-a spus că nu este timp... trebuia să urcăm şi să coborâm cu telefericul dacă doream să ajungem la o altitudine mai mare... mama mia ce m-am supărat. Am mers la recepţie şi mi s-a spus că telefericul nu funcţionează datorită vântului puternic. Merg înapoi să întreb ghida care bineînţeles că habar nu avea. Tot la recepţie a mers să se informeze şi ne-a spus că doar cu o zi înainte nu funcţiona telefericul dar ptr ziua cu excursia vremea va fi favorabilă dar vor suna în dimineaţa plecării şi se vor informa dacă funcţionează sau nu telefericul.

Urmatoarele zile când ne plimbam în oraş şi majoritatea magazinelor erau deschise am descoperit că agenţiile locale aveau aceeaşi excursie cu 45 de euro şi SAT-ul (agenţia locală şi de transporturi) cu 30 de euro...

În fine, ştiam că oriunde în altă parte va fi mai ieftin dar pentru că autocarul ne lua şi ne lasa în fata hotelului, plus că eram cu ghid şi ne aşteptam să află extrem de multe informaţii am zis că dăm un ban în plus şi asta e...

Am plecat dimineaţa, în jurul orei 09:00 spre Etna... pe drum nu am făcut opriri deşi peisajul era unul deosebit... acea lavă vulcanică întărită... oau... un peisaj ca pe Marte (nu că aş fi fost pe Marte)...

Pe la ora 11:00 eram deja acolo, la Rifugio Sappienza. Era multă zăpadă (ninsese în acea noapte) dar era soare, cald, plăcut.

Câţiva curajoşi , cu mine în frunte am mers să vedem de teleferic. 30 de euro de persoană pentru o urcare la altitudinea de 2500 de metri. Eram ferm convinsă că voi urca dar aveau nişte monitoare şi arătau cum este vremea la acea altitudine şi nu se vedea absolut nimic. Era o ceată şi un viscol sus de nu vedeai la 2 metri.

Am decis că nu merită să urcăm dacă tot nu se vede absolut nimic, ţinând cont că jos unde eram noi vremea era frumoasă.

La nici o oră bineînţeles că şi la noi vremea a luat-o razna, ceata s-a instalat plus că a început să ningă şi era un viscol de numai numai.

Am avut ceva timp liber la dispoziţie şi am colindat fiecare magazin cu suveniruri, am degustat şi celebrul vin de mandorla (vin de migdale), am făcut mici cumpărături şi la ora stabilită ne-am întâlnit cu ghida pentru a urca la Monti Silvestri.

După ce trecusem de vară şi iarnă acum era primăvară afară hahaha dar când am început urcarea către cratere se instalase toamna şi începuse să picure.

Eu aşa ceva nu am mai pomenit... ghinionul a făcut să nu putem vedea aproape nimic şi nu am reuşit să înconjurăm craterul din cauza ceţii.

Am luat mici suveniruri şi anume pietre vulcanice iar unii oameni din grup chiar au luat bolovani de-a dreptul (nu ştiu dacă i-au pus în valiza la întoarcere).

Oricum, vulcanul mi-a dat o energie pozitivă... peisajul selenar care era pe jumătate acoperit de zăpadă mi-a inspirat un sentiment plăcut...

Tot citind şi încercând să descopăr cât mai multe lucruri despre Etna am aflat că numele provine de la „Aitne”, cuvânt grecesc care înseamnă a arde. Desigur, există şi multe legende care spun că Etna a fost atelierul lui Hefaistos, zeul focului şi al ciclopilor.

Localnicii au început să aprecieze acest vulcan şi folosesc lavă întărită în construcţii. Multe case şi clădiri sunt construite din lavă vulcanică. De asemenea aceasta lavă este benefică pentru sol, cei din regiune având 2 chiar 3 culturi pe an deoarece solul este extrem de fertil.

Se mai spune că trebuie să avem mare grijă să nu ne între acel praf de la lava întărită în ochi deoarece poate tăia cristalinul ochiului.

Muntele Etna are 3 tipuri de fum: cel alb, când vulcanul este liniştit, cel roşu, când emana sulf şi cel negru, când va erupe în curând.

Localnicii au casele construite în apropierea vulcanului şi nu le este frică deoarece există un institut care monitorizează activitatea vulcanului şi aceştia ştiu cu o zi două înainte că vulcanul să erupă.

În trecut, Etna a erupt atât de mult încât lava vulcanică a ajuns până în Catania, distrugând în totalitate oraşul şi ajungând chiar până în mare.

Furtuna pe... acoperis

În ultima vreme au apărut la noi în România multe seriale turceşti. Nu spun că nu mă bucura faptul că am ocazia să aud limba şi să nu o uit. Şi probabil şi voi aţi făcut conexiunea între titlul articolului şi noul serial „fenomen” dar o să vorbesc despre cu totul altceva... ceva la ce nici nu vă aşteptaţi...

Nu o să vorbesc nici despre furtuni sau vreme... o să vă povestesc despre un acoperiş verde 

Trebuie să vă mărturisesc ceva: înainte de a intra în contact cu firma ODÚ – Green Roof habar nu aveam cu ce se „mănâncă” acoperişul verde sau ce înseamnă, ce implică un acoperiş verde sau o terasă verde.

Încetişor am început să mă documentez, să citesc, să văd avantajele unui acoperiş verde dar înainte de a şti exact beneficiile unui astfel de acoperiş credeam că el este doar pentru... decor...

Dar... NU...

Ehhh, asta e, mai greşesc şi eu, nu? Că doar nu sunt perfectă şi omul din greşeli învaţă... doar ca eu îmi accept greşelile atunci când nu am dreptate...

Dar, înainte de a vă prezenta şi dvs importanta acoperişurilor şi teraselor verzi realizate de ODÚ – Green Roof o să încerc să vă „introduc” într-o lume de... basm...

Priviţi următoarea poză:

Da, este din serialul pe care probabil şi dvs îl urmăriţi...

Dar cum ar arăta aceasta terasă dacă ar fi fost verde, îngrijită şi aranjată?

Eeeeee... cu totul altfel, vă spun eu...

Da... este frumos, nu-i aşa?

Şi o să vă mai mărturisesc ceva... când am auzit de firma ODÚ – Green Roof m-a dus mintea la Beauty and the Beast... adică Frumoasa şi Bestia...

Da, şi desenele animate dar şi serialul Beauty and the Beast...

De ce?

Pentru că foarte multe scene sunt filmate pe acoperiş şi pe o terasă, care arata tare urât

Şi din nou m-am gândit cum ar arăta acea terasă dacă ODÚ – Green Roof şi-ar pune în funcţiune talentul...

Şi spun talentul pentru că firma activează din 2003 pe piaţa românească de amenajări de spaţii verzi iar experienţa pe care o au în amenajarea de terase şi acoperişuri verzi este de 8 ani în acest domeniu, deci nu sunt pe piaţa de azi de ieri... folosesc materiale de înaltă tehnologie, plante frumoase şi toate acestea la preţuri convenabile pentru orice buzunar...

Şi dacă tot vorbeam de Bosfor, unul din multele certificatele pe care ODÚ – Green Roof le-a obţinut este din Istanbul...

Şi acum să trecem şi la partea care probabil vă interesează cel mai mult... la beneficiile acestor acoperişuri verzi...

Iar primul pe care o să îl expun este avantajul financiar:

Dacă doriţi să vă informaţi mai mult, pe acest link sunt punctate toate aspectele necesare:

http://www.odu.ro/de-ce-acoperis-verde-/avantaje/71

Avem bineînţeles şi AVANTAJE PRACTICE

Izolare fonică
Avantaj: mediu interior și exterior mai liniștit
Rezistență la foc
Este complet ignifug
Aspect natural
Avantaj: priveliște frumoasă; verdele are efect calmant și relaxant
Nu se utilizează balast pentru protecția acoperișului
Avantaj: Înlocuirea unui material inert cu unul “viu” aspectuos.

Dintre toate aceste avantaje practice o să aleg unul, care pe mine m-a „atras” cel mai mult şi anume izolarea fonică...

Cred că indiferent unde trăim, în Istanbul, în Ankara, în Bucureşti sau în Braşov, în China, în America... oriunde în lumea aceasta, toţi avem nevoie de linişte în propria casă...

Şi din păcate acest lucru este din ce în ce mai puţin posibil, datorită poluării fonice...

Dar... combinația substratului, plantelor și a aerului din diferitele straturi ale unui acoperiș verde reduc aceasta plouare.

Eu spun să aruncaţi o privire la cele prezentare de mine mai sus şi să vă gândiţi puţin ca planeta noastră numită Terra are nevoie de aşa ceva, la fel cum şi noi avem nevoie...

Nimeni nu are de pierdut, avem numai de câştigat... şi atunci? Ce mai aşteptăm?

AutoHut - cel mai bun "adapost"

Dragi cititori... voi cum staţi cu limba engleză?? Ştiu, noi romanii învăţăm intens limba engleză prin şcoli, luăm meditaţii (sau mă rog, cursuri private, etc) dar... haideţi să facem un mic test.

Ştiţi ce înseamnă cuvântul HUT? Nu, nu are legătură cu pizza sau cu mâncare...

Ia aruncaţi o privire la articolul de pe wikipedia (asta în cazul în care ştiţi să citiţi în limba engleză şi nu mă îndoiesc) https://en.wikipedia.org/wiki/Hut

Conform dicţionarului englez- roman, HUT înseamnă: adăpost, baracă, cabană.

Cuvântul „hut” merge cel mai bine asociat cu... AUTO...

- De ce?

- Cum de ce?

- Voi nu v-aţi dori un „adăpost” pentru maşina dvs? Un loc sigur pentru? Un loc unde să găsiţi orice aveţi nevoie, în special piese auto ?

- O aşa zisa „baracă” pentru maşini, unde intraţi şi găsiţi tot ce aveţi nevoie? Şi găsiţi repede, toate în acelaşi loc. Şi să nu vă întrebaţi cum pot fi toate în acelaşi loc... pentru că ştiţi deja... AutoHut oferă piese auto online .

- În acest „adăpost” găsim oferte promoţionale:

Găsim recomandări:

Găsim părerile clienţilor (care au numai cuvinte de laudă) aşa că avem încredere să cumpărăm...

Avem asistenta clienţi

Avem livrare în 24 de ore

Avem garanţia oferită de producător

Avem preţuri cu până la 70% mai mici în online

Avem plata în rate fără dobânda

Şi acum, fiţi sinceri şi spuneţi-mi voi mie, unde mai găsiţi toate acestea sub acelaşi „acoperiş”???

Dacă până acum trebuia să alergaţi şi să căutaţi de la un magazin la altul o piesă auto pentru maşina dvs, acum aveţi soluţia la îndemână... aveţi această „cabană” online pentru maşini, unde primiţi şi Consultanta profesională oferită de personalul Autohut.ro şi cu siguranţă aici veţi găsi tot ce aveţi nevoie...

Dacă vă place să „alergaţi” puteţi vizita magazinul AutoHut de pe Bulevardul Nicolae Grigorescu, nr. 110, sector 3, Bucureşti... asta în cazul în care locuiţi în Bucureşti

Şi dacă tot aveţi îndoieli şi nu sunteţi siguri dacă acest magazin online este cel mai bun pentru dvs vă mai dau un motiv să îl alegeţi: Magazinul autohut.ro este atestat TRUSTED.ro începând cu luna iunie 2013.

Ca să vă faceţi o idee mai amplă despre ce înseamnă atestatul Trusted vă invit să aruncaţi o privire pe acest site: https://www.trusted.ro/blog/ce-trebuie-sa-stii-despre-un-site-pe-care-vezi-logo-ul-trusted/

Cine se gândea că vom ajunge în 2015 şi vom avea un magazin ce vinde piese auto online? Eu una nu m-aş fi gândit la asta dar sunt fericită să trăiesc aceste zile deoarece mi s-a uşurat viaţa...

Cred că aveţi expuse toate motivele pentru care AutoHut este cel mai bun magazin de piese auto online...

Voi ce aţi comandat?

Un hotel intr-o oaza de liniste- Ariston & Palazzo Santa Caterina Hotel, Taormina, Sicilia, Italia

Introducere:

Începutul a fost teribil... iniţial vacanţa o rezervasem pentru data de 28 Februarie. Am plătit tot la agenţia de turism şi ni s-a spus că excursia se va face. La nici două ore distanţă după ce plătisem am fost sunată şi informată că nu se va ţine excursia din cauză că nu s-a întrunit numărul suficient de persoane. Ok... am zis că dacă tot ne-am hotărât să mergem în Sicilia nu se întâmplă nimic dacă amânăm şi mergem cu o săptămână după... asta însemna să plecăm în loc de 28 Februarie pe 7 Martie... era super pentru că prindeam şi ziua de 8 Martie acolo. Am fost de acord, am informat agenţia de turism că vrem să mergem din 7 Martie dar mă sună să mă informeze că nu mai sunt locuri... nu mi-au spus exact dacă nu mai sunt locuri la avion sau la hotel... mama mia... ce facem? Eu deja eram informată şi pusă la punct cu toate informaţiile legate de Sicilia şi acum mă trezeam că trebuie să aleg altă destinaţie... pfff... la câteva ore după această discuţie şi după un „chin” mare de tot şi stres m-au sunat şi mi-au spus că au făcut cumva şi au găsit 2 locuri... suuuper...

După aceea am fost informate că există o reducere de 50 de euro de mărţişor... doar că noi nu ne încadrăm în această categorie deoarece facem parte din persoanele mutate din februarie în martie. Normal că nu mi s-a părut corect să existe această discriminare dar cei de la agenţia de turism au fost extrem de amabili şi ne-au ajutat şi în această privinţă şi am obţinut acel bonus/reducere.

Noi ştiam că în proporţie de 90% vom sta la hotelul Antares din Letojanni. Mă informasem despre hotel, cum ajung în Letojanni în Taormina şi în alte localităţi, etc. Dar... surpriza a venit cu câteva zile înainte de plecare: aflu că hotelul ne-a fost schimbat.

Mama mia... alt stres alt chin...

Stau şi caut hotelul Ariston... pe acest site nu am găsit foarte multe informaţii şi review-urile erau destul de vechi...

Oricum nu aveam ce face şi ne-am conformat.

Am avut un zbor plăcut şi pe la ora 19:00 am ajuns în aeroportul din Catania. În maxim 1 oră am fost la hotel.

Autocarul ne-a lăsat într-o parcare şi ni s-a spus să nu luăm bagajele din autocar pentru că va veni o maşinuţă care le va lua şi le va aduce la recepţie. M-am bucurat pentru că aveam probleme cu o roată de la o valiză şi mă gândeam cu jale cum voi căra valiza în mână.

Din acea parcare am avut de urcat un mic deal, apoi am trecut printr-un... hol dacă îl pot numi hol şi am ajuns în dreptul unui lift. Noi eram la 0 şi recepţia de află la 2. Am apăsat să mergem spre recepţie şi când am coborât din lift am mai avut de mers şi de urcat câteva scări până să ajungem propriu zis în clădire.

Am avut noroc şi am fost printre primii la recepţie, imediat ne-au luat paşapoartele şi ne-au dat cheile. Am decis mai întâi să luăm cina pentru că restaurantul era deschis între 19:00 şi 21:00 şi deja era trecut de 20:15 şi bagajele încă nu sosiseră.

Restaurantul la prima vedere părea foarte aglomerat, dar fiind cu grupul am avut mese rezervate.

Hotelul era plin de nordici şi germani dar am întâlnit şi un grup de chinezi.

Restaurantul:

Masa era tip bufet suedez, atât dimineaţa la micul dejun cât şi seara, pentru cina iar mâncarea a fost excelentă. Deşi pe întreg sejurul nu s-au axat foarte mult pe carne, mâncarea era excepţională. Multe legume de tot felul, prăjite, gătite, proaspete, cu sosuri, etc. Ciuperci... şi eu nu am mâncat în viaţa mea ciuperci mai bune că acolo... erau mai multe tipuri/specii de ciuperci, în fiecare seară gătite altfel, în unele seri erau chiar murate. Mi-au plăcut la nebunie.

Tot referitor la cină, în fiecare seară, pe dreapta cum intrăm în restaurant aveau specialitatea zilei. Ori pireu/cartofi natur, lângă un sos că mai apoi să urmeze cu adevărat specialitatea: fie somon, fie vită, fie porc în bucăţi mai mari, unde era un bucătar care tăia în porţii şi punea la fiecare în farfurii.

Într-o singură seară au avut calamar şi caracatiţa prăjită.

Paştele nu lipseau din meniul de seară... la fiecare cină tot felul de paşte, gătite în diferite moduri... excelente... sau rissoto, la fel, gătit în fiecare seară altfel...

Aveau şi parmezan tăiat mărunt, urda şi diferite feluri de brânză... plus salate...

La capitolul fructe, seara nu stăteau chiar excelent... numai nişte mere şi portocale... în schimb, la dulciuri... mama mia... chiar nu te puteai abţine... tot felul de torturi, tiramisu, profiterol, casata plus... în fiecare seară îngheţată... puteam să le luăm cât doream... aveau îngheţată de ciocolată, banane, vanilie, aroma de alune cu migdale...

Tot la cină, aveam inclus un pahar cu apă şi unul cu vin... ce mi-a plăcut mie a fost faptul că au pus 3 sticle cu apă (2 de apă plată şi una minerală) pe fiecare masă şi 2 sticle cu vin (unul roşu celălalt alb) că fiecare să se servească cât doreşte. Bravo lor...

Dacă tot sunt la capitolul mâncare, o să menţionez şi de micul dejun care din păcate a fost cam repetitiv... în fiecare dimineaţă dădeau cam acelaşi lucru. Un singur tip de brânză, nişte prosciuto, măsline, omletă şi ouă fierte, crenvurști, gemuri, marmeladă, finetti, cornuri şi cornuleţe, biscuiţi.

Există un loc special de unde puteam servi şampanie (inclusă)... dar la ora aceea dimineaţa sincer nu prea îmi trebuia...

Erau 2 automate de cafea de la Nescafe... mama mia... aşa cafea bună că acolo nu am băut de mult timp... începând de la espresso, până la cappucino... automatul ăla dădea o cafea mai bună ca în baruri/cafenele.

Există şi un automat care storcea pe loc portocale cu miez roşu dar mi s-a părut extrem de acru acel suc.

Micul dejun era între ora 07:00 şi 11:00.

Acesta este dezavantajul de a fi cu grupul şi anume: ghida ne-a informat că trebuie sau mă rog, că ne roagă să mergem la micul dejun de la 07:00 la 08:00... sincer acum... eu fiind în concediu, mergând să mă relaxez şi să mă odihnesc nici nu mi-a trecut prin minte să merg la ora 7 dimineaţa la masă ca apoi să merg în camera să mai dorm o oră două. Oamenii mai în vârstă din grup aşa făceau...

Un lucru neetic şi lipsit de orice profesionalism din partea ghidei a fost faptul că ea mergea la micul dejun după ora 09:00-09:30... adică tu rogi turiştii şi le spui să fie la ora 7 la masă şi tu, ca ghid mergi când ai chef? Nu... aşa ceva e de neacceptat... şi nu că aş fi eu cârcotaşa, dar şi eu lucrez în domeniul turismului şi turistul este pus pe primul plan la noi...

Am rămas totuşi cu un gust amar că de 8 Martie nu au organizat nimic... dar absolut nimic... nici măcar o floare pe masă... nimic nimic...

Camera:

Ok, am scris chiar prea mult la capitolul mâncare... acum e cazul să vă povestesc şi despre camere...

Unele au vedere la mare, altele cu vedere la stâncă... noi am avut norocul şi am primit o cameră cu vedere la mare, la etajul 2. Balconul era mai mic decât la majoritatea camerelor, dar nu ne-a deranjat. Pe balcon aveam o masă şi 2 scaune.

Camera era renovată, spaţioasă, cu pături duble, cu tv cu plasmă şi chiar un mic dvd care avea şi port USB. Eu aveam oricum laptopul cu mine pentru că seara nu prea aveam ce face şi ne-am uitat la câteva filme.

Aveam şi un fierbător în cameră şi într-un coşuleţ micuţ aveam incluse pliculeţe de ceai, cafea, zahăr, etc.

Baia era ok, destul de curată.

Curăţenia s-a făcut zilnic.

Ce m-a deranjat pe mine în mod deosebit era gălăgia care se auzea. Camera nu cred că era antifonata şi pe hol şi în baie erau nişe placi din pvc sau ce ştiu eu ce erau alea şi se auzea de fiecare dată când cineva trăgea apa la WC, de fiecare dată când cineva făcea dus sau dădea drumul la apă.

În cameră exista şi seif gratuit şi un şifonier extrem de încăpător,

Trecând peste acest aspect mai puţin plăcut, camera a fost ok., poate nu chiar de 4* dar dacă aş putea aş zice că de 3 stele şi jumătate...

La plecare a trebuit să plătim taxa de staţiune, care este de 2 euro/noapte de persoană.

Stând 7 nopţi trebuia pentru 2 persoane să plătim 28 euro... dar ne-am trezit cu o factură de 41 de euro. Am studiat atent factura şi am văzut că există o consumaţie în contul camerei noastre de 2 cocktailuri. Noi nu am băut absolut nimic în barul hotelului sau în restaurant... ceea ce ne-a intrigat.

Oricum, recepţionistul a fost extrem de amabil, ne-a cerut specimen de semnătura şi a văzut că nu semăna cu semnătură pe care o avea pe bonul de plată astfel încât, imediat, a refăcut factura numai cu cei 28 de euro.

Prin împrejurimi:

Un alt plus al hotelului este staţia de autobuze, care se afla extrem de aproape de hotel. Este de fapt în fata hotelului (desigur, după ce coborî treptele, ajungi la lift, coborî dealul apoi ajungi la staţie). Pe Via Pirandello se află staţia şi este una dintre principalele staţi de autobuze. De aici am plecat în Messina, în Catania, în Acireale sau alte oraşe pe care le-am vizitat. Este un fel de autogara cu program stabilit pe care îl respectă.

De asemenea, hotelul este practic amplasat în spatele Teatrului Antic Grec dar nu se poate ajunge direct de la hotel la teatru... trebuie ocolit.

Oricum, nu este 1.5 km până în centrul Taorminei cum afirma ghida... de la hotel până în centru am făcut maxim 10-15 minute... Deci hotelul este bine poziţionat, aproape de teleferic (care face legătura între Taormina, Isola Bella şi Mazzaro).

Hotelul are şi piscină, destul de mare... şi acum înţeleg de ce... ptr ca marea este extrem de departe faţă de hotel. Din câte am înţeles, vara există un autobuz, care contra cost duce şi aduce turiştii la plajă... dar mie una nu mi-ar plăcea să depind de acel autobuz.

Mi-a plăcut că am fost în extra sezon dar vara... pentru mine ar fi tragic să văd marea şi să ştiu că am de coborât o grămadă pentru a ajunge la plajă.

Mi-a plăcut ca hotelul are grădini luxuriante iar peisajul este unul deosebit.

Am avut o şedere plăcută în acest hotel, în recomand cu căldură în extrasezon şi pentru persoanele care se pot deplasa cu uşurinţă.

Oaspetele nedorit

După cum bine ştiţi, sunt o persoană nonconformistă, deci iubesc tot ceea ce este „ciudat”.

Iubesc sporturile extreme, am făcut rafting, m-am dat cu tiroliana şi cu prima ocazie aş face bungee jumping.

Când vine vorba de animale, iubesc tarantulele şi nu am frică de şerpi... dar... urăsc rozătoarele mici. Nu suport să văd şobolani  sau să îi am prin preajmă.

Ştiu, şi şobolanii sunt vieţuitoare şi unii îi considera „drăguţi” dar eu îi văd doar că pe hrană pentru reptile...

Din fericire nu am intrat prea mult în contact cu... şobolanii (deja când scriu numele mă fac pielea găinii). Dar într-o zi am avut o experienţă groaznică..

Dormisem la bunica mea şi după ce m-am trezit am mers să deschid uşa la balcon să intre aerul în bucătărie. Am ieşit şi pe balcon să văd cum este vremea şi ce să văd? Un şobolan se uită fix la mine.

Eu am încremenit, el a încremenit şi continuă să se holbeze la mine.

Am luat ce mi-a venit la îndemână (era o mătură) şi l-am pocnit cât am putut de tare. A prins aripi „sărăcuţul” şi a „zburat” până jos după care şi-a continuat drumul spre garajele din curte.

Nu ştiu cum a urcat pe balcon (bine, cred că am o idee vagă) dar ştiu de ce a urcat. Nu ca să îmi facă mie o vizită sau ca să mă „sperie” ci pentru că simţise miros de mâncare. Bunica lăsase o plasă cu gunoi pe balcon... şi o fi simţit mirosul şi a urcat... mda.. ce bucurie pe capul meu.

Îmi era frică mare ca acum o să îşi aducă şi „prietenii” pe balconul nostru, eventual o să dea o petrecere şi o să se înveţe să „locuiască” pe balcon.

Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi reacţionat bunica mea dacă ea l-ar fi văzut... mai ales că are probleme şi cu tensiunea...

Nu i-am spus nimic şi am căutat repede servicii dezinsecţie constanta . 

Bine, nu le am eu cu noţiunile... dezinsecţie, deratizare, pentru mine tot ăia (desigur, ştiu că există o diferenţă majoră între cei doi termeni) dar pentru mine ce conta era să scap de şobolani..

Şi pentru asta Compania DDD este cea mai indicată pentru a face „curat”.

Vrând, nevrând a trebuit să îi spun bunicii despre întâmplarea de pe balcon şi faptul că o să vorbesc cu cei de la DDD să ne ajute, m-a întrebat cum vom plăti.

I-am spus să nu îşi facă probleme, avem posibilitatea de a plăti în 6 rate egale, fără dobânda.

După ce am convenit asupra acestui aspect, am decis că deratizarea curţii şi grădinii este cel mai eficient mod de a scăpa de... şobolani...

Şi nu am chemat orice exterminator, am apelat la un expert.. şi sunt mândră de asta...

Voi aţi apelat vreodată la Compania DDD?