Primul contact cu Taormina l-am avut
pe ploaie. Îmi spusese cineva să nu vin cu articole plângăcioase pentru că
aşa am făcut cu Roma: a plouat şi nu mi-a plăcut deloc. Se pare totuşi că aici
în Taormina şi în Sicilia nu m-a deranjat deloc ploaia. Dar chiar deloc!!!
Deci, nu vă aşteptaţi la un articol plângăcios...
P. S: se pare că Roma pur şi simplu
nu mi-a plăcut dar nu din cauza ploii.
Am avut un sejur de 7 zile şi am fost
cazaţi în Taormina la hotel Ariston . Desigur, am avut mare noroc pentru că
iniţial trebuia să stăm în Letojanni. Deşi la început mi-a părut tare rău că nu
sunt foarte aproape de mare, mi-a trecut supărarea când am văzut ce minunată
este Taormina.
Deşi ploua, eram cu umbrela în mână
şi cu geaca udă până la piele nu era deranjant deloc. Străzile şi peisajele
erau unele chiar deosebite.
O să încerc să scriu un articol cât
mai compact, dar în fiecare zi am trăit o nouă experienţă şi un nou sentiment.
În fiecare zi am descoperit câte ceva în Taormina şi de fiecare dată când
ziceam: ”hai în oraş” (nu că am fi fost în oraş) descopeream ceva minunat de
care să ne aducem cu drag aminte.
În prima zi, cum spuneam, ploua şi
noi eram cu grupul (excursia Muntele Etna era legat şi de vizitarea Taorminei). Bineinteles ca am vizitat Taormina si in zile fara ploaie astfel incat pot adauga si poze frumoase pentru voi.
Deşi mi-aş fi dorit să stăm mai mult
pe Etna (vezi impresii), din păcate nu am putut pentru că aşa este
când mergi cu grup organizat şi când iei excursii opţionale de la agenţia de
turism... aşa că am ajuns în Taormina, de fapt undeva la poalele oraşului,
autocarul ne-a lăsat acolo şi ne-am urcat într-un autobuz local (inclus în
biletul Etna-Taormina). Se pare că autocarele nu au voie să ajungă până aproape
de oraş... sicilienii îşi protejează oraşele astfel încât numai mijloacele de
transport autorizate au voie să circule pe străzi plus localnicii cu maşinile
mici.
Ajungând în oraş, fie pe o parte fie
pe cealaltă este imposibil să rataţi Porta Messina şi Porta Catania. Porta
Messina reprezintă de fapt intrarea în oraş, a fost restaurată în secolul al
19-lea, iniţial purtând numele de Porta Ferdinanda. Porta Catania se afla la
celălalt capăt al oraşului, totuşi fiind destul de aproape de Porta
Messina-maxim 15-20 de minute de mers. Practic mergeţi pe Corso Umberto,
treceţi de Piazza IX Aprilie şi de Piazza del Carmine şi veţi vedea Porta
Catania. Lângă aceasta se afla Piazza S. Antonio.
Dar să revin... după ce am „studiat”
eu Porta Messina de fiecare dată când treceam prin/pe lângă ea, imediat pe
dreapta veţi găsi Palazzo Corvaia care găzduieşte şi centrul de informare
turistică.
Într-o zi am intrat şi eu de
curiozitate plus că aveam nevoie de o informaţie de acolo dar nu am avut cu
cine să mă înţeleg. Doamna respectivă, angajată acolo, foarte calmă, a vorbit
vreo 5 minute la telefon (nu în interes de servici) până am început eu să fac
13-14 şi a lăsat receptorul. S-a prefăcut că nu ştie engleză pentru a scăpa de
mine cât mai repede, dar m-am chinuit eu cât am putut în italiană pentru a
obţine informaţia necesară.
Eu stau şi mă întreb dacă vară, când
sunt foarte mulţi turişti şi unii au chiar mare nevoie de informaţii, acea
doamnă vorbeşte engleza? Sau nu a vrut să o vorbească pentru că a auzit că
suntem romani? Asta mi-a dat puţin de gândit.
Cum ieşiţi din Palazzo Corvaia la
câţiva paşi, dacă urcaţi puţin, imediat pe stânga veţi vedea Odeonul, un micuţ
teatru roman, care a fost descoperit în 1892 şi era probabil utilizat ca teatru
pentru spectacole dar la scară mai mică. În fata Odeonului se află biserica
Santa Caternina.
Citisem foarte multe despre Taormina
şi îmi făcusem o idee despre cum arată acest orăşel cochet, dar... vă spun cu
mâna pe inimă că ceea ce se vede pe viu nu se compară cu ideile şi iluziile pe
care ni le facem de acasă. În majoritatea articolelor se descriau toate
străzile Taorminei ca fiind extrem de aglomerate, pline de forfotă, de turişti
care „umblă”... dar acum când am mers eu era aproape gol.
Nu pot spune că m-a deranjat acest
lucru; din contră... mi-a plăcut să descopăr străzile pustii, să „urmăresc”
doar localnicii, care, extrem de amabili, ne zâmbeau pe stradă şi ne salutau ca
şi când am fi fost „de-a lor”...
Dar să continui cu obiectivele
turistice din Taormina... pentru că sunt destule...
Pe aceeaşi stradă, Corso Umberto,
după ce vă clătiţi ochii în vitrinele magazinelor extrem de scumpe veţi ajunge
în Piazza IX Aprile. O piaţă extrem de frumoasa deoarece are o belvedere
incredibilă de unde puteţi admira atât Muntele Etna cât şi Marea Ionică.
De asemenea în această frumoasă piaţa
care este pavată cu bucăţi de lavă pietrificată se alfa biserica Sant’ Agostino
(Sf. Augustin), construită în 1486. În anul 1933 biserica a fost transformată în
bibliotecă. Acum era în restaurare din păcate şi nu am putut intra.
Tot în această piaţă există Biserica
Sf. Iosif, construită în secolul al 17-lea. Interiorul bisericii este extrem de
frumos şi dacă priviţi cu atenţie când ieşiţi din această biserică puteţi
observa un cap de mort lângă crucea de sus a bisericii şi alt cap de mort puţin
mai jos. Se spune că pe vremuri acolo era şi un cimitir şi pentru a „marca”
existenţa acelui cimitir s-a pus capul de mort.
În această piaţă există şi câteva
cafenele şi este chiar plăcut să stai la un pahar de ceva admirând acea
privelişte deosebită.
Înainte de a trece pe sub Porta di
Mezzo, care adăposteşte un mozaic extrem de frumos, se afla şi un turn cu ceas,
care a fost construit în secolul al 12-lea.
După aceea, la câţiva paşi distanţă
veţi putea vedea Palazzo dei Giurati (1704) care acum adăposteşte Municipiul
oraşului Taormina că mai apoi să vedeţi Polizia Municipale, adică sediul
poliţiei, aflat în acelaşi palat.
Lângă se afla Duomo di Taormina, o
biserică medievală care poartă hramul Sf. Nicolae. În interiorul domului se
afla o icoană a Maicii Domnului cu pruncul în braţe. Se spune că un pictor a
fost rugat să realizeze aceasta icoană dar acesta nu reuşea să dea chipul celor
doi. Cu o noapte înainte de termenul predării, lucrarea nu era terminată încă
şi pictorul a pus o pânză albă pe icoană neterminata iar îngeri au venit şi au
pictat chipul Maicii Domnului şi a pruncului. Astăzi, din păcate, chipul celor
doi nu se mai vede.
Tot în dom există în faţa altarului o
sculptură cu Isus şi cei 12 apostoli iar lângă Isus sta Maria Magdalena, un
lucru care de obicei nu este acceptat de către biserică catolică.
În faţa domului se afla o fântână, ce
are un obelisc egiptean în mijloc.
Dacă ne întoarcem pe aceeaşi stradă,
în apropierea porţii Messina, se face un drum care ajunge la Teatrul Grec.
Intrarea este de 8 euro pentru adulţi şi 4 euro pentru tinerii cu vârste
cuprinse între 18 şi 26 de ani.
Pe acel drum eu am găsit un loc
splendid. Străduţa se numeşte Via Timoleone şi este un loc superb unde eu pot
spune că mi-am găsit liniştea. De o parte şi de alta a străzii care coboară
sunt plantaţi portocali (şi aveau portocale şi nimeni nu le lua)...
Nu ştiu de ce, nu pot explica de ce,
dar acel loc mi-a inspirat ceva aparte. O să pun şi poze şi o să vă convingeţi
ce loc superb este.
De acolo, puteţi ajunge cu uşurinţă
la Giardino Publico sau Villa Comunale cum o mai numesc siclilienii, adică,
Grădina Publică. Despre aceasta voi scrie un articol separat.
Mi-a plăcut extrem de mult Taormina,
este un oraş superb, care are multe de oferit.