Catania - un oraș interesant

Citatul lui Goethe m-a inspirat în mod deosebit: ” To have seen Italy without having seen Sicily is not to have seen Italy at all, for Sicily is the clue to everything”, adică, în traducere în limba romana spune cam aşa:” „Să vezi Italia fără să vezi Sicilia este ca şi cum nu ai fi văzut Italia deloc, pentru că Sicilia este cheia întregii ţări”.

itisem atât de multe despre Catania dar până la urmă mă lăsasem păgubaşă pentru că am crezut că nu voi avea ocazia sau timpul necesar pentru a vizita acest oraş.

Dar... cum norocul mi-a surâs, în ultima zi am avut mai mult de 6 ore în acest oraş. Spun că mi-a surâs norocul pentru că ultima zi era ziua când ne întorceam spre aeroport... şi... nişte oameni din grup au venit cu „minunata” idee de a avea doar 2 ore în Catania, restul timpului dorind să şi-l petreacă în Mall, să îşi facă ultimele cumpărături.

Aşa ceva mie una mi s-a părut absurd şi am luat puţină atitudine... adică cine a dorit să îşi cumpere una, alta, trebuia să o facă în timpul lor liber, pe cont propriu sau să roage ghida în alte excursii opţionale să oprească... nu să îmi ia mie acum din timpul meu când îmi doream din suflet să vizitez Catania... şi 2 ore mi se părea extrem de puţin. Nu îmi doream să alerg în oraş, să fac 3 poze şi să vin înapoi la autocar că mai apoi să stau 4 ore în Mall...

Se pare totuşi că nu am fost singura care a gândit aşa şi majoritatea turiştilor din grup au fost de aceeaşi părere cu mine şi ghida s-a „îndurat” de noi şi ne-a lăsat tot timpul în Catania.

Şi ca să fac o mică paranteză, la plecare, persoanele respective care doreau să meargă la Mall au cumpărat din Catania foarfece şi maşina de făcut tăieţei... :)))))))))

Autocarul ne-a lăsat în Piazza Alcala şi de acolo, am trecut printr-un parc micuţ, numit Giardino Pacini, unde statuile au fost decapitate.

Imediat din acest loc am ajuns în Piazza del Duomo.

Ce mi-a plăcut mie extrem de mult în Catania a fost faptul că toate punctele de interes turistic, sau mă rog, nu chiar toate, dar cele mai importante sunt unul după altul, aflate la o distanţă mică între ele.

Din Piazza del Duomo, la doi paşi se afla celebra piaţa de peşte... am “fugit” repede, pentru că fiind sâmbătă am fost informaţi că se închide mai repede dar am avut norocul şi am găsit toţi comercianţii acolo.

Pe mine, sincer, m-a dezgustat ce am văzut acolo şi mai ales ce mirosuri am simţit... îmi place peştele şi mănânc fructe de mare, dar mirosul de acolo este unul de nedescris... am văzut porumbei mâncând carnea aruncată pe jos... un haos total, turiştii amestecaţi cu localnicii... noi (turiştii) care doar căscam gura pe acolo, fiind împinşi de localnicii grăbiţi...

Oricum, este o experienţă care trebuie trăită măcar o dată în viaţă, dar dacă aş reveni în Catania nu aş mai merge în acea piaţă de peste nici dacă m-ar plăti cineva... (şi nu sunt mofturoasa de fel!)

Domul era închis şi se deschidea doar de la ora 16:00, astfel încât am admirat doar Fântâna Elefantului, care mie una mi-a plăcut. Am auzit în jurul meu păreri şi comentarii gen:” este hidoasă”, dar gusturile nu se discută.

Fontana dell'Elefante cum o numesc italienii, este un monument construit între 1735 și 1737 de către arhitectul Giovanni Battista Vaccarini. Elementul său principal este o statuie reprezentând din bazalt negru un elefant. Această fântână a fost considerată emblemă a oraşului sicilian.

Pe partea din spate a elefantului a fost plasat un obelisc egiptean de 3.61 metri înălțime, având o formă octogonala. Există hieroglife sculptate care amintesc de divinitatea Isis, care a fost profund venerata sub stăpânirea romană.

Bineînţeles că şi aici trebuie să existe o legendă şi ghida ne-a spus că ar fi două versiuni. Prima spune că magul Eliodor a călătorit de la foarte mare depărtare şi a ajuns în Catania călare pe un elefant, fiind primul care a adus un elefant în oraş.

A doua legendă că oraşul Catania a fost locuit de elefanți pitici care protejau cetăţenii şi ţineau animalele periculoase la distanţă.

Fântâna lui Amenano, tot în Piazza del Duomo din păcate era în restaurare şi nu am reuşit să o admir chiar deloc...

Ce m-a enervat la culme in Piazza del Duomo au fost rromii din piata, cu acordeoanele care asaltau turistii... initial nu ne-am dat seama ca sunt “de-ai nostri” pana cand un domn din grup nu a intrat in vorba cu unul dintre ei si bineinteles ca vorbea romaneste.

Dupa ce ne-a cantat muuulte melodii la acordeon, bineinteles ca a cerut bani iar un domn din grup i-a spus ca nu ii da nimic, daca a avut bani sa ajunga pana in Catania cu siguranta ca nu moare de foame. Acordeonistul i-a raspuns ca necazul l-a adus acolo si domnul din grup i-a replicat ca indiferent ce necaz ar fi avut, putea ramane si in Romania sa si-l rezolve.

S-a lasat pagubas si a mers sa cante in alta parte. Un italian il asculta cu mare drag si dupa ce si-a incheiat reprezentatia, normal ca i-a cerut bani italianului, care i-a dat 2 euro.

I s-a parut prea putin si a inceput sa faca mare scandal si pana nu a mai primit inca 2 euro nu l-a lasat in pace pe italian... no, ca am trait sa o vad si pe asta...

Am pornit apoi pe strada Via Etnea, o stradă de 5 km lungime, cu magazine, care, culmea, toate erau deschise... este pentru prima dată când găsesc magazine deschise după ora 13:00...

Am ajuns la Anfiteatro romano di Catania, pe care îl văzusem în serialul de televiziune "The Amazing Race".

Amfiteatrul roman din Catania este situat în centrul pieţei Stesicoro, de-a lungul străzii Via Etnea dintre Universitate și Via Bellini. Are o circumferință de 309 de metri și o arenă de 192 de metri, poate fi considerat unul dintre cele mai mari amfiteatre romane din Italia, concurând cu amfiteatrul Flavio Roma (Colosseum) și cu cel din Verona. Conform calculelor arheologice ar putea găzdui 15.000 de spectatori. Aici, de fapt, au avut loc lupte între gladiatori, precum şi între oameni şi animalele sălbatice.

În spatele amfiteatrului, am putut observa fațada bisericii Capuchi. Pe partea opusă a pieței este o statuie a lui Vincenzo Bellini din 1882.

După aceea am descoperit, fără să vrem Giardino Bellini, un parc extraordinar de frumos. Denumit şi Villa Bellini este cel mai mare parc din Catania. Acesta a fost construit în 1883, se afla la nord de oraș, dar a devenit treptat absorbit în centrul său.

Cu un design caleidoscopic și numeroase statui ale artistului Catanese invită turiștii la o plimbare relaxantă.

Un alt punct extrem de interesant în acest parc este ceasul botanic: dată este formată din flori și este actualizata, florile fiind replantate zilnic. Mergând totuşi în martie, dată era „scrisă” din verdeaţa, probabil încă nu aveau flori proaspete hahah.

Am admirat apoi Palazzo Pancari Ferreri care a fost reşedinţa baronului Pancari Ferreri și este o clădire într-o arhitectură eclectică. Este situat pe Via Etnea, colț cu Via Umberto I.

Am ajuns apoi din nou la statuia lui Vincenzo Bellini şi mergând pe lângă ea am găsit un bazar. Da, da... bazar ca pe străzile din Turcia... plin de “negustori”, unii dintre ei fiind romani.

Erau multe kitschuri, nu am cumpărat de acolo nimic în afară de magneţii de frigider (1 euro bucata) şi o eşarfă frumoasă cu Roma (0.5 euro).

Ce m-a mirat a fost faptul că în Catania cam toţi magneţii de frigider erau cam 1 euro, maxim 1.5 euro când în restul Sicliei sub 2-3 euro nu am găsit.

Era aproape ora 16:00 şi încetişor am mers spre domul pe care ni-l doream foarte mult să îl vizităm.

Când au deschis porţile am “rupt” uşile...

Domul mai este denumit Catedrala Sant'Agata, clădirea actuală, fiind rezultatul multor schimbări care au avut loc în urma cutremurelor şi a erupţiilor vulcanice care au implicat orașul Catania. Din originală catedrală, care datează din 1094, au rămas doar pereții și absidele laterale, care aparțin perioadei Normande. În 1169, cutremurul care a lovit orașul, a distrus complet tezaurul bisericii, dar ruinele nu au fost îndepărtate, fiind utilizate ca bază pentru ridicarea noii clădiri. Ulterior, în 1693, un alt cutremur a lovit Catania şi a distrus aproape întregul oraș.

Clădirea actuală este opera lui Jerome Mansion, în timp ce fațada a fost proiectată de Gian Battista Vaccarini. Ușa principală este realizată în întregime din lemn.

În interiorul bisericii puteţi admira mai multe fresce şi picturi ale unor diferiţi pictori şi puteţi găsi şi mormântul compozitorului Vincenzo Bellini.

Per total spun ca mi-a placut orasul Catania dar pentru un sejur relaxant ma bucur mult ca am fost cazata in Taormina si in acea zona. Orasul Catania in sine este mare si tentatiile ar fi fost imense, nu as fi avut timp de odihna daca as fi fost cazata in Catania. Sistemul lor de transport este foarte bine pus la punct si cred ca as fi luat in fiecare zi un autobuz si as fi vizitat fiecare particica a orasului.

Sunt multe de vazut si sunt sigura ca nu am apucat sa vizitez tot dar... poate o sa mai existe si o “data viitoare”...