Nicosia- o capitala impartita in doua
Acest aspect m-a fascinat in mod deosebit. Stiam de mult timp, inca de la scoala ca Nicosia este singura capitala impartita in doua. In trecut si Berlin-ul era impartit in doua, existand Berlinul de est si cel de vest... dar acum... a ramas doar Nicosia cu acest „statut”: Nicosia s-a impartit in Lefkosia (apartinand Ciprului de Sud) si Lefkosa (apartinand Ciprului de Nord).
Venind din Larnaca era clar ca autocarul ne va lasa in Nicosia de Sud. Se poate observa, din departare pe un deal in departare, steagul Turciei si a Ciprului de Nord.
Avand ochii ageri, din autocar am „zarit” un drum, mai bine zis o strada lunga si dupa ce am coborat am mers sa „vedem” despre ce e vorba. De fapt, era artera principala a Nicosiei de Sud. Ca strada Republicii din Brasov, plina cu magazine, turisti, etc.
Aceasta strada este de fapt axa centrală a centrului istoric, Ledra Street a fost modernizata și transformata într-o zonă pietonală, cu o multitudine de magazine.
Nu m-a atras in mod deosebit aceasta strada... parca totul era haotic. Nici nu vreau sa ma gandesc cum este vara acolo cand este si mai plin de oameni- atat turisti cat si localnici.
Urmand cateva indicatoare pentru a ajunge la muzeul de motociclete, am „patruns” adanc in oras, mergand pe diferite stradute pustii, unde gaseam doar magazine de „caritate”, de fapt second-hand-uri si magazine chinezesti.
La un moment dat nu mai era nici un indicator si am intrebat la un magazin unde este muzeul. Nu stia, dar a strigat o vecina, care a iesit la geam si ne-a explicat in limba engleza extrem de bine. Nu mi-a venit sa cred cand am vazut acea doamna, trecuta de 60 de ani, ce bine vorbea engleza.
Pentru cei pasionati de motocliclete, acest muzeu este un „must see! ”.
Colectia contine peste 150 de modele de motociclete.
Pretul de intrare este de 5 euro de persoana.
Programul: De luni pana vineri: 09:30 - 13:00; 15:30 - 18:00, iar in iunie, iulie si august au deschis pana la 19:00; Sambata : 09:00 - 13:00; Duminica-inchis
Muzeul se afla la cativa pasi de linea verde, care desparte orasul in doua, dar nu puteti trece pe acolo, trebuie sa ocoliti pentru a ajunge la „vama”.
Dupa aceea, de abia asteptam sa ajung in partea turceasca... imi era dor sa vorbesc turca pentru ca... da... in Nicosia de Nord se vorbeste... turceste, nu greceste.. Deci... limbile oficiale ale Ciprului sunt: greaca si turca.
În 1974, Turcia a ocupat militar partea de nord a insulei. În 1983, partea ocupată de turci s-a autoproclamat „Republica Turcă a Ciprului de Nord”, care nu este recunoscută pe plan internaţional decât de Turcia. În aprilie 2004, grec-ciprioţii au respins planul ONU de soluţionare a problemei cipriote. La 1 mai 2004, Republica Cipru a aderat la UE (insula întreagă), dar aplicarea acquis-ul comunitar este suspendată în partea de nord, aflată sub ocupaţie turceasca. În 2008 Cipru a adoptat moneda euro. Aceste informatii le gasim pe site-ul mae.
Despre Nicosia de Sud, cea „greceasca” nu pot spune prea multe pentru ca nu prea am avut ce vizita...
In Nicosia de Nord se schimba treaba... dar... mai intai de toate,cum trecem in partea turceasca?
Simplu: cu pasaportul.
Ideea este urmatoarea: unii oameni spun ca se poate trece si cu buletinul. Nu neg acest aspect si nu ii contrazic, dar noi am avut pasapoartele cu noi si toti oamenii care stateau la coada pentru a trece fie spre partea turceasca fie spre cea greceasca stateau cu pasapoartele in mana. Nu am vazut pe nimeni sa treaca cu buletinul de aceea va dau aceasta informatie.
La prima „vama”, se uita peste pasaport si puteti trece de „linia verde”... unde e verde? ca nu am vazut nimic verde pe jos?
Dupa aceea ajungeti la „vama” turceasca, unde completati un mic formular: nume, prenume, seria pasaportului, data si semnatura. Dupa aceea, va pune stampila si gata... ati trecut in partea turceasca.
Imediat cum am ajuns dintr-o parte in cealalta am vazut o mare discrepanta... intr-adevar, este mai frumos in partea turceasca, in sensul in care oamenii sunt mult mai primitori, saritori, ospitalieri, amabili, etc. Dar... exista un mare dar... partea greceasca mi s-a parut mai... avuta... de la masini (mai de lux), pana la oameni, felul cum se prezentau (cum erau imbracati) pana la cladiri, toate mult mai ingrijite in partea greceasca. Inseamna ca oamenii o duc mai bine acolo decat in partea turceasca...
Imi lipsise foarte mult sa vorbesc turceste si m-am bucurat cand am auzit limba...
Sunt indicatoare chiar imediat cum ajungeti intr-o mica piata... de acolo puteti alege incotro sa mergeti.
Dincolo aici strada principală - Girne Caddesi - duce la nord spre poarta Girne, cel mai bun loc pentru a începe un turul Lefkoșei.
Dacă nu aveti mult timp la dispozitie, puteti ajunge direct din aceasta „piata” la Büyük Han. Alte locuri de interes includ Cartierul Samanbahçe sau Cartierul Arabhmet.
De asemenea, sa nu ratati Moscheea Selimiye.
Eu o sa aleg sa vorbesc mai pe larg despre partea turceasca a Nicosiei deoarece, dupa cum bine stiti, am o „atractie” fata de Turcia si sunt interesata si cred eu, informata cat de cat atunci cand vine vorba de Turcia. Fiind prima oara in Nicosia am ales sa ma las purtata de val dar nu am ignorat cele mai importante obiective turistice, pe care, doresc sa vi le prezint.
Principalele obiective turistice ale Nicosiei de Nord
1. Selimiye Mosque / Selimiye Camii
Cand am ajuns in fata acestei moschei am spus... oau... mareata, impunatoare... dar... din pacate inauntrul ei nu am gasit nimic special sau deosebit care sa ma atraga. Prima data nu am putut intra deoarece era ora de rugaciune. Ne-am mai plimbat in zona si am reusit dupa vreo 20-30 de minute sa intram.
Numele acestei moschei m-a indus putin in eroare, deoarece eu am mai vizitat o moschee cu acelasi nume in Edirne...
Totusi, aceasta moschee mai este denumita si Catedrala Sfânta Sofia. Doar incepand cu anul 1571, cand a fost cucerita de otomani a fost numita Moscheea Selimiye.
Aceasta moschee se presupune a fi cea mai mare care se gaseste in toata insula. Este construita in stil gotic.
Se crede că aceasta catedrala a fost construita pe același loc in care se gasea anterior o biserică bizantină, cunoscuta sub numele de Sf. Sofia
Construcția bisericii a fost începută în 1209 și pe 05 august 1326 a fost terminata.
Când otomanii au cucerit Lefkoșa, pe 09 septembrie 1570 catedrala a avut mult de suferit, fiind intr-o stare atat de proasta ca nu a mai fi putut utilizata ca loc de cult.
Otomanii au adăugat un mihrab (Altar într-o moschee, de forma unei nișe, bogat ornamentat și orientat spre Mecca), un amvon și un pupitru transformand astfel catedrala in moschee.
Minaretele înalte de 49 metri s-au adăugat ulterior, din ordinul sultanului Selim II in mai 1572.
2.Biblioteca lui Sultan Mahmut al II-lea
Aceasta biblioteca este situata în apropiere de Moscheea Selimiye, vizavi de Poarta Aziziye și a fost construita în secolul al 19-lea.
Biblioteca sultanului Mahmut II este un bun exemplu de arhitectură otomană clasică.
Cărțile sunt în principal cuprind subiecte religioase, și scrise în arabă, turcă și persană.
3. Marele Han/ Büyük Han
Din perspectiva istorică și arhitecturală, Marele Han (Han Büyük) nu este numai unul dintre cele mai importante lucrări otoman turce din Lefkoșa, ci din intreg Cipru.
Hanul se află în colțul de sud-vest al Pieței Asmaaltı, centrul comercial tradițional din Lefkoșa. Este cel mai mare Caravanserai din Cipru. Hanul este similar cu altele care se gasesc în mai multe orașe din Anatolia, și Marele Han se aseamana foarte mult cu Koza Khan din Bursa, care a fost construit în jurul anului 1490.
Hanul a fost numit initial "The New Khan” și mai târziu "Alanyalılar’s Khan" (Hanul lui Alanyalılar) dar a devenit cunoscut ca Marele Han, ca urmare a comparației între acest Han și Kumarcilar Han construit în apropiere, în secolul al 17-lea.
Inauntrul hanului se gasesc doua etaje, avand 68 de camere. Curtea interioara este patrata si exista multe magazine (cu suveniruri dar si cu produse traditionale), precum si cafenele. Marele Khan a suferit renovari extinse la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, iar acum este complet restaurat si arata extrem de frumos.
Mi-a placut mult sa stau si sa urmaresc acea multime de oameni care urcau si coborau, faceau poze sau pur si simplu stateau la o cafea pe terasa.
Preturile mi s-au parut mari: in jur de 20 lire turcesti un meniu si o bere.
Peretii Venetieni sau zidurile vechi ale orasului
In timpul erei renascentiste, venețienii au construit ziduri inalte în jurul orașelor care erau amenințate de catre Imperiul Otoman.
Printre cele mai bune exemple orase de acest gen sunt Lefkoșa și Gazimagusa (Famagusta).
În 1567 venetienii au inceput construirea de noi fortificatii in Lefkoșa.
Planul pentru noii pereți a fost proiectat de inginerul venețian, Giulio Savorgnano.
Noii pereții au luat forma unei stele cu unsprezece bastioane. Peretii au trei porți; la nord Girne Gate (Porta del Proveditore), la vest Paphos Gate (Porta Domenico) și la est Famagusta Gate (Porta Giuliano).
Bedesten (Biserica Sf. Nicolae)
Bedesten a fost inițial o biserică mică bizantina construita in secolul al 6-lea iar in secolul al 14-lea pe ruinele acestei biserici a fost construita unamai mare în stil gotic. Pe parcursul anilor de guvernare a venetienilor, a devenit Biserica Ortodoxă a Mitropolitului și a fost cunoscuta sub numele de Biserica Sfântul Nicolae.
4. Büyük Hamam (Marea baie turcească)
Büyük Hamam este situat pe strada İrfan Bey și este construit în stil otoman clasic.
A fost construit cu scopul de a oferi venituri pentru Fundația Pasha Lala Mustafa. Hamamul este construit pe ruinele unei biserici din secolul al 14-lea, clădirea fiind folosită parțial în construcția sa. Ușa de la intrare și camere de baie au 2-3 metri sub nivelul solului, datorită ridicarii arterelor rutiere de-alungul timpului.
5. Belediye Pazarı
Este vorba de... piata municipala. Mi-a placut extrem de mult sa ma „strecor” printre localnici, sa negociez si sa vorbesc turceste. Un loc foarte bine amenajat dar... multe spatii nu sunt inchiriate, astfel incat mi-a dat impresia ca ceva lipseste...
Preturile sunt ok dar nu foarte diferite de celelalte magazine. Doar daca doriti sa cumparati legume sau fructe preturile sunt mult mai mici.
Am gustat gem de vinete (in turca patlıcan reçel) pentru prima data. Erau niste turcoaice care doreau sa cumpere si le-a desfacut borcanul si le-a dat sa guste iar noi fiind prin preajma ne-a dat si noua. Au un gust dulceag si gemul in sine este bun dar... miroase groaznic. Nu stiam unde sa ma spal mai repede pe maini asa mirosea de rau.
6. Moscheea Omeriye / Omeriye Camii
Aceasta moschee este situata în apropiere de Belediye Pazarı (piata municipala despre care am scris mai sus).
Au fost descoperite mai multe morminte augustiniene ceea ce indica faptul ca Moscheea Omeriye a fost inițial o biserică apartinand de Ordinul Augustinian. Ușa de la intrarea principală aparține clădirii originale din secolul al 14-lea. Aceasta este formata dintr-un naos (41x11 metri) și a fost inițial acoperită cu bolți în cruce.
Inițial biserica ar fi avut aproximativ 15 metri, ceea ce facea ca aceasta sa fie cea mai impunătoare cladire medievala din Lefkosia după Agia Sofia. Arhitectura clădirii este în general simplă.
După ce orașul a fost preluat de otomani, acestia au reconstruit zidurile, adaugand un acoperiș de lemn și au adăugat un minaret. Mustafa Pasa a transformat clădirea într-o moschee in 1571. Numele moscheii este asociat cu profetul Omer, in secolul al 7-lea secol. Legenda spune ca acesta a vizitat Lefkosia în drum spre Egipt și a petrecut noaptea în pridvorul bisericii ruinate.
7. Moscheea Haydarpasha / Haydarpașa Camii
Este o cladire construita in secolul al 14-lea, in stil gotic. Inainte a fost biserica si purta numele de Sf. Catherine. A fost transofrmata in moschee dupa ce otomanii au cucerit insula.
8. Dervish Pasha Konak (Conacul Dervish Pasha) / Muzeul Etnografic
Muzeul Derviș Pașa este situat în interiorul zidurilor orașului vechi în zona istorică Arabahmet si poartă caracteristicile arhitecturii tradiționale cipriote.
Proprietarul a fost unul din locuitorii bogați si renumiti din Lefkoșa, Tüccarcıbașı Hadji Derviș Efendi, editorul ziarului Zaman, primul ziar turcesc din Cipru, care a fost publicat între 25 decembrie 1891 și 02 septembrie 1900.
Doar in momentul in care cladirea statea sa se darame a fost preluata de către stat și, între 1978 și 1988, a fost complet restaurata și facuta muzeu etnografic.
Ce sa cumparati din Nicosia?
Sincer, nu am gasit absolut nimic interesant... ba da... sa nu mint... in partea turceasca am cumparat apa... cu 0.52 kurusi (extrem de ieftina, ar veni 1 leu la noi).
Ati fost pana acum in Turcia? Atunci stiti cam ce ati putea gasi. Desigur, unele lucruri sunt calitative si bune, dar eu una nu aveam nevoie de nimic sa imi cumpar din Nicosia.
Daca nu ati ajuns in Turcia va spun ca in Nicosia, in partea turceasca veti gasi tot felul de ceaiuri, cafea, rahat si muuulte fake-uri... adica... adidasi, tricouri, etc cu Puma, Nike, Adidas si asa mai departe.
De asemenea, va sugerez sa gasiti un supermarket (noi am gasit in drum spre Peretii Venetieni). Pueti cumpara bulgur (un fel de orez) la pret bun, cafea (mai ieftin ca in bazar) sau produse made in Turkey.
Nici magneti de frigider nu am gasit pentru ca, in partea greceasca nu au nici un obiectiv turistic reprezentativ pentru a putea realiza magneti de frigider... Doar cativa, cu niste peisaje sau cu harta insulei sau cu niste poze atasate de pe niste stradute... atat...
In Larnaca am cumparat magnet de frigider cu Nicosia, mai exact cu Buyuk Han... culmea...
Mi-a mai placut mult cladirea tribunalului, o sa postez si niste poze.
De asemenea am gasit un cazinou, unde... turcii din Turcia vin in Cipru pentru a juca la cazinou. In Turcia, legea interzice existenta cazinourilor. Am priteni care au venit in Cipru sa isi... ”cheltuiasca” banii la cazino.
Acum, incercand sa inchei acest articol, cu mana pe inima va spun ca mi-a placut extrem de mult sa vizitez aceasta capitala „ciudata”, sa vad diferentele care pot exista intr-un oras care este despartit de o linie verde „invizibila”. As reveni ori de cate ori as avea ocazia si ma bucur mult ca am avut ocazia sa ajung si aici...
