26 decembrie 2010

Cei mai neobisnuiti pomi de Craciun





Bradul, falnic si frumos ornamentat, a devenit un simbol emblematic al Spiritului Craciunului peste tot in lume. Exista numeroase legende cu privire la originile decorarii pomului “cu cetina tot verde”. Una dintre aceste povesti relateaza cum Martin Luther a fost impresionat de frumusetea unor mici brazi, in timp ce se plimba printr-o padure ninsa. Acoperit de zapada, intregul peisaj stralucea in lumina Lunii asemenea unui ocean nesfarsit de sclipiri. Martin Luther a fost atat de miscat de aceasta scena, incat a doborat unul dintre brazi, l-a luat acasa si i-a decorat crengile cu lumanari aprinse. De aceea se crede ca fondatorul Bisericii Lutherane a fost cel care a pus pentru prima oara lumina intr-un pom de Craciun. Traditia s-a pastrat peste secole dar, in ultima perioada, obiceiul a suferit, pe alocuri, unele modificari in situatii care au determinat incadrarea bradului festiv in categoria lucrurilor bizare. Iata 10 exemple elocvente.

10. Bradul subacvatic

Scafandrii Parcului Oceanic din Manila, Filipine, au instalat un brad de Craciun foarte frumos decorat pe fundul unui acvariu urias. Ei si-au mai surprins vizitatorii, deghizandu-se in Mos Craciuni si sirene ce inotau imprejurul pomului mereu verde, ca parte a spectacolului organizat de parc cu ocazia serbarii Craciunului. De asemenea, in 2010, Sea Life Aquarium, din SUA, si-a "plantat" si decorat, cu ajutorul scafandrilor deghizati in spiridusi, un brad inalt de 1,80 metri construit din piese lego, pe fundul dioramei oceanice "Atlantis, Orasul Pierdut", din cadrul complexului acvaristic. Sub privirile surprinse ale publicului, scufundatorii au decorat "crengile" pomului de Craciun cu ornamente din lego, precum si cu diverse delicatese pentru pesti, punand in varful bradului o stea de mare.



9. Bradul Mountain Dew

Privit de la distanta, arata intocmai ca un brad traditional de Craciun, foarte frumos si bogat ornat, insa la o analiza mai atenta se poate observa ca "pomul" este produsul imbinarii si alaturarii a sute de cutii goale de bautura carbogazoasa Mountain Dew. Conform lui David Barshow, creatorul bradului inedit, construirea acestuia a necesitat 400 de doze de suc, o teava din PVC pentru trunchi, bare subtiri in loc de crengi si o bormasina pentru a realiza gaurile in care acestea din urma sa intre in teava. Lui David si celor trei prieteni ai sai care au lucrat la brad le-au trebuit patru zile intregi pentru a-l finaliza. Privind rezultatul, pare sa fi meritat... Sau nu?

8. Bradul invers

Brazii aranjati cu varful in jos incep sa castige tot mai multa popularitate in randul adeptilor de creatii si amuzante alternative cu ocazia sarbatorii Craciunului. Originile atarnarii brazilor dateaza inca din Evul Mediu si se spune ca unele familii din estul Europei ar fi suspendat pomii cu susul in jos pentru a simboliza, intr-o anumita maniera, numai de ei stiuta, Sfanta Treime. In zilele noastre, brazii astfel dispusi sunt fie atasati de tavan, asemenea unor candelabre, fie infipti in suporti speciali pe podea, care ii sustin. Desigur, astazi, acest obicei nu mai are vreo insemnatate, dincolo de ineditul evident pe care il aduce. Traim oare intr-o lume rasturnata?



7. Bradul "ciclist"

Construit din 100 de componente de biciclete, "Braciclul" este unul dintre cei mai originali pomi de Craciun din lume, ridicat chiar in luna noiembrie a acestui ani, in Sydney, Australia. In ultimii trei ani, zona The Rocks din orasul australian s-a aflat sub patronajul cate unui pom de Craciun din materiale reciclate. In 2008, materia prima aleasa a constat in scaune, 2009 a fost anul sticlelor reciclate, iar in acest an organizatorii au optat pentru diferite parti de... biciclete. "Bradul" inalt de sapte metri a fost realizat din componente de biciclete furnizate de CMA Recycling, proiectarea si construirea sa necesitand un total de opt saptamani. Instalatia poate fi admirata pana pe 28 decembrie, cand va incepe sa fie desfacuta.
6. Bradul din LED-uri


Un pom de craciun din LED-uri, inalt de aproape 20 de metri, a luminat Dublin-ul pe parcursul intregii ierni a anului 2008. A avut o greutate de cinci tone si a fost realizat din 100.000 de "becuri" de diferite dimensiuni. Eleganta si eficienta din punct de vedere energetic, instalatia a fost realizata de Blachere Illumination, un furnizor de top in domeniul luminilor exterioare si decorative, responsabil, de asemenea, de crearea faimoaselor spectacole de lumini de pe Turnul Eiffel, de iluminarea bulevardului Champs Elysees si de luminile de Craciun din Monaco, St. Petersbourg si Toulouse.

5. Bradul din cristale Swarovski

Swarovski, unul dintre manufactorii de top ai lumii in domeniul cristatelor, si-a dezvelit tot in acest an, cateva modele foarte elegante de brazi de Craciun. Unul dintre cei mai stralucitori astfel de pomi este decorat cu peste 2.000 de birujetrii din cristal. Bradul de Craciun se afla in incinta mall-ului Siam Paragon, din Thailanda. Un alt proiect asemanator, si cu traditie, este bradul natural din Zurich care se aprinde in fiecare Craciun, de 13 ani incoace, si este decorat cu peste 7.000 de cristale Swarovski.
4. Bradul de Murano

Insula italieneasca Murano este un paradis al sticlarilor. Pretuita de mai bine de 1000 de ani si distinsa prin culorile sale intense, formele spectaculoase si tehnicile de suflat vechi de secole, sticla de Murano ramane una dintre cele mai apreciate contributii ale Italiei la lumea artistica. Cel mai inalt pom de sticla al lumii a fost expus in Murano in decembrie 2006, iar un an mai tarziu in fata Pietei San Marco, din Venetia. Arhitectii Gianmarco Ferro, Paolo Dedemo si Alessio De Lazzari au contribuit solid la succesul proiectului, dar monumentalul brad de Craciun a fost sculptat de Simone Giovanni Cenedese, maestru sticlar si principal designer. "Pomul reprezinta o interpretare moderna a culorilor si simbolurilor traditionale ale sezonului festiv", a decarat Cenedese.
3. Bradul ecologic

Unul dintre cei mai nebunesti "brazi" de Craciun este cel prietenos cu mediul, creat din sticle de apa de 20 de litri reciclate si din tevi de PVC. Scopul monumentului captivant pentru ochi a fost acela de a spori nivelul de constientizare al oamenilor cu privire la notiunea de reciclare. Un alt "pom" de iarna interesant a fost si Copacul Inghetat Paprika, realizat din peste 280 de sticle de plastic reciclate si suspentade in aer. Proverbul conform caruia "gunoiul unei persoane este comoara alteia" se dovedeste adevarat in aceste cazuri.
2. Bradul din diamante

Compania de bijuterii Soo Kee a venit pentru prima oara cu ideea crearii unui "brad" de Craciun din diamante. Aceasta creatie magnifica, literalmente in valoare de milioane de dolari, este unul dintre cei mai scumpi pomi de Craciun din lume. Incrustat cu mii de diamante stralucitoare insumand 913 carate, 3.762 de pietre delicate si decorat cu aproape 500 de luminite, "bradul" a cantarit peste 3.000 de kilograme, iar valoarea i-a fost estimata la 1.550.000 dolari in 2007. Acum, cel mai scump brad din toate timpurile costa 11 milioane de dolari si se afla in holul central al Hotelului Palace din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Bradul artificial, nu mai inalt de patru metri valora, initial, 10.000 de dolari, dar aceasta suma a tot crescut pe masura ce aur, perle, diamante, safire si alte pietre pretioase furnizate de Style Gallery au fost adaugate. In acest moment, 181 de bijuterii dintre cele mai valoroase decoreaza cel mai scump pom de Craciun al lumii.
1. Bradul de ciocolata

Este cu certitudine vorba despre un brad de Craciun care arata delicios. Ciocolatierii francezi nu inceteaza sa uimeasca publicul larg prin creativitatea si pasiunea artistica a realizarilor lor din ciocolata. Patrick Roger, prim ciocolatier al Frantei, a creat in acest an un pom de Craciun de ciocolata inalt de zece metri, cu intentia de a aduna bani pentru Teledonul anual din Franta. Impresionantul "pom" a fost acompaniat de figuri tipice sezonului festiv, cum ar fi Mos Craciun si renii lui, totul confectionat din ciocolata neagra. Ideea lui Roger a fost aceea de a crea o minune a iernii, care sa ii incante atat pe copii, cat si pe adulti.




23 decembrie 2010

15 superstitii si credinte populare de Craciun

Daca in Ajunul Craciunului nu ai facut un cadou cuiva, nu vei avea un an prosper. O superstitie populara este legata de vremea din aceasta zi. Astfel, daca in ziua de Craciun ninge, se crede ca in cea de Paste va fi vreme frumoasa.


Pentru multe persoane, Craciunul reprezinta mai mult decat impodobirea bradului, masa in familie, goana dupa cadouri sau rasplatirea colindatorilor. Pentru aceste persoane, Craciunul are o incarcatura emotionala extraordinara, iar de acesta sunt legate mai multe obiceiuri si credinte. Superstitiile legate de aceasta sarbatoare sunt numeroase, iar in aceasta editie iti prezentam 15 dintre ele:

1. Se considera ca cei care s-au nascut in ziua de Craciun vor avea noroc in viata.

2. O superstitie populara este legata de vremea din aceasta zi. Astfel, daca in ziua de Craciun ninge, se crede ca in cea de Paste va fi vreme frumoasa. Totodata, daca cerul este senin, anul ce urmeaza va fi unul roditor.

3. O alta superstitie privitoare la noroc spune ca daca nu ai impodobit locuinta cu crengute de vasc, vei avea ghinion tot anul.

4. Noroc vei avea si in cazul in care ai varsat vin pe masa, ai dat de pomana sau ai rasturnat cutia cu chibrituri.

5. Daca in Ajunul Craciunului nu ai facut un cadou cuiva, nu vei avea un an prosper.

6. Daca te saruti sub vasc in noaptea de Ajun, vei avea noroc in dragoste, insa, daca eviti acest lucru, vei avea parte de ghinion.

7. La fel ca in seara de Sfantul Andrei, pentru a alunga farmecele si duhurile rele, se asaza catei de usturoi pe masa si la ferestre, iar in multe sate romanesti se obisnuieste sa se unga cu usturoi vitele si grajdurile.

8. In seara de Ajun, unele persoane matura pragul locuintei, pentru a avea noroc in anul ce urmeaza.

9. In dimineata primei zile de Craciun, se obisnuieste ca oamenii sa se spele pe fata cu apa in care a fost amplasat un ban de argint. Aceasta operatiune se face pentru a respinge bolile in anul urmator.

10. In ziua de Craciun, superstitiile spun ca nu se poarta incaltaminte noua, riscand, astfel, sa se atraga ghinionul.

11. In aceasta zi, nu se face curatenie si nici nu se arunca gunoiul, considerandu-se ca va fi alungat norocul.

12. Colindatorii sunt rasplatiti cu colaci de catre femei, pentru ca locuinta sa fie imbelsugata, iar roadele bogate. In acelasi timp, cel ce nu primeste colindatorii si nu ii recompenseaza, nu va avea recolta buna si nici belsug in casa.

13. O alta superstitie spune ca daca bradul a luat foc, se anunta ghinion intregul an urmator.

14. Daca in Ajunul Craciunului mananci mere, atunci vei fi sanatos tot anul.

15. Lumanarile aprinse in noaptea de Craciun trebuie sa fie lasate sa se stinga singure, pentru a avea un an bun.

22 decembrie 2010

Zece locuri unde natura isi dezvaluie secretele


Fenomene naturale extreme se manifesta pe toata suprafata Globului Pamantesc. Iar omul inteligent a simtit dintotdeauna nevoia, daca nu sa le stapaneasca, macar sa le inteleaga si sa le explice. Si acest lucru este posibil in ceea ce am putea numi, un pic fortat, “laboratoarele naturii”. Este vorba despre locuri de pe Pamant care abunda in asemenea masura in date stiintifice, incat au devenit adevarate lacase sacre pentru comunitatea cercetatorilor. Iata cateva dintre aceste puncte fierbinti, care ii scot pe oamenii de stiinta din laboratoare si ii trimit in aventuri prin diverse parti de lume.

Ghetarul Perito Moreno, Patagonia, Argentina
Pe masura ce planeta continua sa se incalzeasca, majoritatea ghetarilor lumii se topesc. Nu este si cazul luiPerito Moreno, din Parcul National Los Glaciares, aflat in pronvincia argentiniata Santa Cruz, din cel mai sudic punct al Patagoniei argentiniene. Formatiunea de gheata cu o suprafata de 250 km patrati si cu o lungime de 30 de kilometri este unul dintre cei 48 de ghetari alimentati de Banchiza Patagoniei de Sud, localizata in lantul muntos al Anzilor impartit cu Chile.




In mod miraculos, acest ghetar si-a pastrat in mare parte dimensiunile, in timp ce restul ghetarilor banchizei patagoneze s-a micsorat. Iar oamenii de stiinta vor sa stie care este motivul. Astfel ca, anual, incepand din 1990, cercetatorii s-au aventurat catre limita inferioara a Americii de Sud pentru a masura pierderile de gheata, miscarea si grosimea banchizelor de aici, dimpreuna cu adancimea lacurilor glaciare de sub ele. Si, pana in prezent, in urma colectarii de date, cea mai argumentata dintre ipotezele referitoare la stabilitatea lui Perito Moreno se concetreaza asupra gemoetriei ghetarului: caracteristicile fizice ale solului si ale fundului lacului ce imprejmuiesc blocul de gheata ar stanjeni dislocarea si prelingerea acesteia.


9 grade N latitudine, estul Oceanului Pacific

Curentii hidrotermali de pe podeaua oceanica sunt intotdeauna o sursa de interes pentru oamenii de stiinta, daracest curent in particular este parte a unui grup ce le ofera cercetatorilor posibilitatea unor experimente in timp real. Curentii oceanici in cauza sunt localizati la 9 grade spre nord fata de ecuator, de-a lungul unei fisuri oceanice, denumita Coama Pacificului de Est. Asemenea majoritatii curentilor hidrotermali, grupul aflat la 9 grade N determina ape calde si mineralizate in ocean, atragand tone de creaturi ciudate.



Dar, in 1991 si inca o data in 1995, o apropiata eruptie vulcanica subacvatica a dispersat acesti curenti, eradicand orice forma de viata din preajma sa. Aceste evenimente le-au permis cercetatorilor sa observe modul in care zona se repopuleaza dupa asemenea cataclisme. Spre exemplu, oamenii de stiinta de la Institutul Oceanografic Woods Hole au descoperit dupa ultima erupte ca o specie de melc marin, denumit Ctenopelta porifera, a calatorit pe o distanta mai mare de 500 de kilometri pentru a se numara in randul speciilor pioniere din cadrul curentului remodelat.


VORTEX2, Campiile Centrale, SUA

In primavara acestui an, peste 100 de cercetatori din toata lumea s-au adunat laolalta pentru a vana tornadele din campiile nord-americane. De la 1 mai pana pe 15 iunie, oamenii de stiinta au luat in stapanire "aleea tornadelor" - Oklahoma, Kansas, Nebraska si statele din apropiere - cu ajutorul unui convoi de radare mobile si peste 25 de alte vehicule meteorologice. Telul lor a fost acela de a determina modul in care se formeaza tornadele si cum ar putea fi ele prezise.



Zilnic, echipele au jalonat locul potential unde o furtuna cu tornada avea sa se formeze si au stat pe pozitie pana cand aceasta a trecut. Proiectul, intitulat VORTEX2, a extins eforturile de anul trecut, atunci cand o armata de cercetatori a reusit sa tina pasul cu o tornada si si-a instalat cu succes toate instrumentele. Ca rezultat,masuratorile lor au devenit unele dintre cele mai intens studiate date despre tornade din istorie. Numele de VORTEX provine de la Experiment de Verificare a Originiilor Rotatiei Tornadelor.


Desertul Atacama, Chile
Oferind cea mai limpede priveliste spre ceruri din emisfera sudica, desertul Atacama din nordul lui Chile ii atrage deopotriva pe astronomi si pe turistii care vor sa scruteze vazduhul prin intermediul telescoapelor puternice. Aici, observatoarele sunt singurele constructii care perturba vastul peisaj de mare altitudine, el insusi parca din alta lume. Amplasat in desertul Atacama, Telescopul Foarte Mare al Observatorului Paranal are un diametru de opt metri si ar putea distinge farurile unui masini care s-ar afla pe suprafata Lunii.



Intr-o alta regiune a desertului, in urma unui parteneriat international al inginerilor se construieste ceea ce este considerat cel mai avansat radio-telescop, denumit Atacama Large Millimeter Array. Acesta va fi prevazut cu 66 de antene de mare precizie, pozitionate la inaltimea de 5.000 de metri deasupra nivelului marii.


Golful Chesapeake, Maryland, SUA
Toate problemele cauzate de eliberarile chimice ale culturilor agricole, de sporirea nivelului marilor si oceanelor, de eroziune si mai ales cele produse de poluare, toate converg catre acest ochi de apa putin adanca din apropierea orasului Washington D.C., transformandu-l intr-un complex laborator viu pentru oamenii de stiinta. Cea mai mare problema a zonei o reprezinta cantitatile excesive de nitrogen si fosfor care se scurg, din campiile agricole, in bazinul de receptie al golfului.



Scurgerile agricole stimuleaza dezvoltrea excesiva a algelor, care rapesc oxigenul din apa si ucid restul formelor de viata cum ar fi crabii si scoicile. Oamenii de stiinta au venit, de aceea, in Golful Chesapeake, pentru a studia aceste efecte, dimpreuna cu disparitia tarmurilor si transformarea ecosistemelor mlastinoase. Cercetatorii care isi desfasoara activitatea aici, printre altele scot din apele golfului navoade intregi de scoici pentru a le verifica starea de sanatate.


Antarctica
Singurul continent al Plamantului care nu are o populatie umana bastinasa nu mai este chiar atat de pustiu si singuratic. Antarctica este, in prezent, locuita de oameni de stiinta gazduiti in cadrul a aproximativ 70 de statii de cercetare si a mai multe zeci de tabere temporare. Expertii vin in aceste locuri, adesea pentru perioade indelungate de timo, pentru a colecta date meteorologice, pentru a sapa dupa mostre adanci de gheata si pentru a studia diferitele organisme criofile.



Cercetatorii statiei Palmer, spre exemplu, se concentreaza pe ecosistemele antarctice marine precum habitatele acvatice inghetate acvatice si punctele de cuibarire ale pasarilor marine de prada. Gratie Tratatului Antarctic semnat in 1959, continentul a devenit o rezerva stiintifica unde cercetatori din zeci de tari studiaza pasnic, fara prezenta armatei.


Statia biologica La Selva, Costa Rica
Cercetatorii nu trebuie sa se ia la intrecere cu padurarii, cu braconierii, sau cu turistii in aceasta rezervatie biologica privata unde aproape 1.600 de hectare de padure tropicala virgina au fost puse deoparte numai pentru ei. "Este unul dintre principalele situri tropicale de cercetare ale lumii", spune Gary Hartshorn, un ecologist al Centrului Padurilor Mondiale din Portland, Oregon. Acest punct fierbine al biodiversitatii ofera o plaja incredibila de viata vegetala si animala pe care oamenii de stiinta sa o studieze, un amanunt foarte convenabil privitor la netulburatul petec de padure fiind si acela ca se afla la o distanta de numai doua ore de mers cu masina de San Jose, capitala Costa Ricai.



Dormitoarele statiei biologice La Selva pot gazdui pana la 80 de cercetatori, dintre care unii petrec aici si luni sau ani de zile, colectand date si analizandu-le in laboratoarele de la fata locului. Aici, oamenii de stiinta cu initiativa pot patrunde direct in inima padurii tropicale din sala de mese. Peste 240 de lucrari de cercetare asupra ecosistemelor, solurilor si silviculturii rezulta din La Selva in fiecare an.


Groenlanda de Nord-Vest
Unul dintre putinele mijloace de a descoperi date climatice de la inceputurile istoriei Pamantului este forarea in straturile cele mai adanci de gheata ale planetei, iar unul dintre cele mai bune locuri pentru a face acest lucru este Groenlanda. Cercetatorii au inceput, initial, sa foreze abisuri aici prin anii '30 si, de atunci, au avansat la expeditii extinse pe ani de zile in Groenlanda, cu aparate de forat in gheata ce folosesc tehnologia cea mai avansata. "Groenlanda are gauri peste tot pe suprafata ei", spune Mary Davin, un geolog al Universitatii de Stat din Ohio. Dar miezul de gheata al Groenlandei este bogat in date cruciale: informatii privind ultima perioada interglaciara, denumita Eemian, de acum 115.000 de ani.



Perioada Eemian a fost una calduta, cam ca cea a zilelor noastre, si gazele prinse in acele vremuri sunt importante pentru intelegerea schimbarilor climatice din prezent. Din 2007 incepand, cercetatorii danezi au forat in aceasta gheata la doua situri din nord-vestul Groenlandei, denumite NorthGRIP si NEEM. Acolo, conditiile sunt cele mai bune pentru descoperirea straturilor eemiane. Patul de roca este plat, ceea ce favorizeaza depunerea de straturi de gheata nivelate si uniforme; nivelul de precipitatii e crescut, ceea ce usureaza detectarea straturilor; iar gheata este mai groasa de 2,4 kilometri, sugerand ca cea de la fund exista de foarte multi timp, poate chiar din Eemian, spera cercetatorii.


Zona de conservare Valea Danum, Insula Borneo
Aceste 40.000 de hectare de padure din sud-estul Asiei reprezinta mecca cercetarilor in domeniul biodiversitatii arboricole. Un petec de 50 de hectare, spre exemplu, poate gazdui pana la 300 de specii de arbori. "In mod normal, o specie prospera in defavoarea celorlalte, dar nu si in aceasta padure", sustine Gary Hartshorn, de la Centrul Forestrier Mondial. De 25 de ani, cercetatorii s-au aventurat in aceasta zona depresionara tocmai pentru a afla motivul acestui fenoment.



Societatea Regala a Marii Britanii, o academie stiintifica, a construit mijloace de cazare, de masa si conditii de laborator pentru cercetatorii dispusi la o sedere pe termen lung in acest loc. De asemenea, nu strica mentionat si faptul ca este un loc foarte frumos, incat sa reprezinte o destinatie potrivita. "Copacii acestia sunt curati si asemenea unor catedrale. Si exista si multa viata salbatica, cum ar fi elefantii", mai spune Hartshorn.


Vulcanul Soufriere Hills, Montserrat, Caraibe
Vulcanul exploziv Soufriere Hills din zona Caraibelor a devenit unul dintre cei mai atent monitorizati din lume. Dupa o indelungata perioada de latenta, vulcanul a erupt in 1995 si nu s-a mai oprit de atunci. Prelingerile de lava, exploziile si norii de cenusa inalti de peste 3 kilometri au trasnformat in mare masura insula Montserrat intr-un loc nelocuibil, evacuarile localnicilor fiind frecvente. De aceea, Observatorul Vulcanic Montserrat monitorizeaza continuu activitatea furnalului.



Cu statii permanente stabilite in si imprejurul vulcanului, grupul monitorizeaza activitatea seismic, dilatarea si emisiile de dioxid de sulf si isi raporteaza descoperirile catre guvernul din Montserrat. De asemenea, ofera gazduire si altor oameni de stiinta din lume dornici sa studieze dinamicul petec de paman

21 decembrie 2010

Vacanta streseaza?!

Pe cat se pare, dupa cum o demonstreaza studiile in materie, oamenii se intorc din vacanta mai stresati decat erau cand au plecat. Vina o poarta schimbarea brusca a ritmului de viata, dar si dificultatea de a se “deconecta” cu adevarat.
Oboseala bate-o vina!

Sa pierzi avionul, sau dintr-un motiv sau altul (cum ar fi de exemplu, o greva a transportatorilor) sa faci doua zile pe drum dintr-o vacanta de opt zile, inseamna sa acumulezi ceva stres, chiar si in vacanta. Dar pentru a te intoarce din concediu mai stresat decat ai plecat, pe cat se pare ajunge chiar mai putin: cum ar fi sa iesi in cluburi in fiecare seara si sa dansezi pana dimineata, ba chiar sa decizi ca dupa 9 luni de stat pe scaun la birou nu-i nimic mai salutar decat trekkingul sau alpinismul. Asta fara a mai lua in calcul si obsesia actuala a turistilor de a fi "conectati" 24 de ore din 24, si aceasta o importanta sursa de stres in opinia specialistilor.




Asadar, e clar, vacanta streseaza. O spun legendele si experientele individuale, si-o spune si un studiu realizat de un site de turism din Statele Unite (Expedia.com), potrivit caruia doar 53% dintre americani declara ca se intorc acasa din vacanta relaxati si odihniti, 30% afirmand ca, pe parcursul concediului, s-au vazut nevoiti sa faca fata unui stres neasteptat. Rezultate similare au fost inregistrate si in Marea Britanie in cadrul unui studiu asemanator: si-aici 50% dintre cei intervievati au declarat ca s-au intors la birou mai obositi decat erau inainte de a pleca.



Intr-un alt studiu aparut in "Applied Research in Quality of Life", cercetatorii de la Erasmus University din Rotterdam au explicat ca, atunci cand vine vorba despre gradul de fericire al unui individ, nu este prea mare diferenta, la intoarcerea la birou, intre cel care a plecat efectiv in vacanta si cel care si-a petrecut concediu "pe langa casa". De asemenea, tot un studiu olandez, publicat in "Journal of Occupational Health", a aratat si ca eventualele beneficii ale unui concediu din perspectiva bunastarii psiho-fizice a unei persoane nu dureaza decat cateva zile: mai mult sau mai putin timpul necesar pentru a se bronza.

Relaxare? Nu! Conflict!

Dar de ce este atat de dificil sa te relaxezi in vacanta? "Vacanta este o stare de intrerupere a propriului stil de viata si daca pe de-o parte sa vezi mereu aceleasi persoane mergand mereu in acelasi loc este enervant si obositor, pe de alta parte acest lucru iti da un sentiment de siguranta, de apartenenta, de identitate, aspecte care pentru noi, oamenii, sunt importante", a explicat Emilio Masina, profesor de Psihologie la Universitatea Sapienza din Roma, intr-un articol aparut in L'Espresso: "Atunci cand ne aflam in vacanta cautam stimuli noi, dar se intampla si ca odata ce i-am gasit, acestia sa ne provoace o stare de dezorientare, de descentralizare. De foarte multe ori, intre nevoia de a face o schimbare si aceea de a ramane fidel propriei vieti cotidiene se creeaza un conflict in toata puterea cuvantului. Iar acest conflict poate fi generator de stres".



Dar si sa nu te mai dezlipesti de smartphone, laptop si alte asemenea doar-doar nu vei pierde contactul cu rudele si mai ales cu colegii sau clientii poate fi nociv. Cel putin asa arata o cercetare realizata tot in Statele Unite de Institute of Leadership Management, in cadrul careia au fost intervievati peste 2.500 manageri. 80% dintre acestia au admis ca pe parcursul vacantelor si-au controlat emailul de mai multe ori pe zi, 50% au telefonat de mai multe ori pe zi in interes de serviciu, iar 10% au dat chiar o fuga la birou. In aceste conditii, peste 40% au admis ca s-au intors la slujba mai nervosi decat erau inainte de a pleca in vacanta.

Este vorba desigur despre de-acum faimoasa "dependenta de munca". Bryan E. Robinson, profesor la University of North Carolina din Charlotte, estimeaza ca cel putin un sfert din populatia americana este afectata de aceasta dependenta. "Workaholic-ul tipic poate fi fizic in vacanta si sa se joace cu mingea cu fetita lui, dar psihologic este tot la birou. Iar fetita, chiar daca are numai 7 ani, isi da seama perfect de asta", explica Robinson.

Sa nu ratezi nimic!

La extrema cealalta se situeaza cei care fac tot ce pot numai sa se detaseze, sa iasa din rutina zilnica, dar si-acestia exagereaza, cu consecinte si in acest caz deloc placute. "Ne referim la situatia in care oamenii se apropie de vacante un un grad ridicat de asteptare, cu dorinta de a face tot ce n-au reusit sa faca pe parcursul intregului an: sa se intalneasca cu prieteni, sa faca sport, sa calatoreasca, chiar si nefiind pregatiti psihic si fizic; in acest caz ei risca sa se confrunte cu un puternic stres autoindus", considera Masina. Asadar, pana la urma, a dori sa te distrezi cu orice pret, a vrea sa faci "totul", sa nu ratezi nimic, provoaca stari de anxietate legate de respectivele "prestatii", ce in ultima instanta se intorc tot impotriva ta.




O solutie ar putea fi aceea de a te odihni cateva zile inainte de a pleca intr-o calatorie, spun specialistii. "Toti ne dam seama ca o schimbare a mediului, a persoanelor si situatiilor, provoaca modificari ale metabolismului. "Organismul are nevoie de cateva zile pentru a se obisnui cu noua situatie, si chiar si psihicul. In loc sa ne schimbam viata de pe-o zi pe alta, ar fi mai bine sa procedam gradual, sa ne permitem un moment de relaxare, pentru a putea face fata vacantei", este de parere psihologul italian. Si ar putea avea dreptate: potrivit unui studiu britanic, pentru a iesi din rutina zilnica si a intra cu adevarat in starea de vacanta, un individ are nevoie, in medie, de 2 zile si 17 ore. Si acelasi lucru este valabil si la intoarcerea la munca. A te "catapulta" din tren sau avion direct la birou nu-ti permite sa "metabolizezi" schimbarea de ritm: tranzitia de la o conditie (vacanta) la alta, opusa (rutina) este prea brusca, in masura sa te faca doar sa acumulezi frustrari. Mai ales daca nici concediul nu a fost exact asa cum te asteptai.

Si-atunci, la ce bun sa mai calatorim?

In opinia scriitorului si jurnalistului american Jonah Lehrer, a calatori este o nevoie umana de baza: "Suntem o specie migratorie, chiar daca migratiile noastre sunt acum propulsate de combustibil de avion si de chicken mcnuggets". Intr-un articol cu titlul "De ce calatorim?", publicat in The Observer, el s-a intrebat daca acest impuls colectiv de a calatori - de a pune ceva distanta intre noi insine si toate lucrurile cunoscute din jurul nostru - mai are si vreo alta valoare, sau este "precum gustul pentru grasimile saturate, unul dintre acele instincte de care ar fi fost mai bine sa ne fi debarasat in Pleistocen?" Pentru ca, scria Lehrer, mai in gluma mai in serios, daca a calatori nu are decat rolul de a ne produce placere, atunci noile masuri de securitate din aeroporturi au reusit sa omoare "distractia" cu totul.



Vestea buna, in opinia scriitorului american ("cel putin pentru aceia care citesc aceste randuri blocati intr-un aeroport"), este ca placerea nu este singura "consolare" a obiceiului de a calatori. Mai exact, mai multe studii recente sugereaza ca a schimba "peisajul" din cand in cand, a pleca de-acasa - si nici macar nu conteaza unde anume - , nu numai ca te face mai istet, dar si mai deschis la minte si mai creativ. Nu este vorba despre vacanta, relaxare sau sorbitul de daiquiri pe o plaja tropicala virgina: este vorba despre actul in sine, acela de a pune cativa kilometri intre casa si tine, cel in masura sa ne faca mai flexibili mental si sa ne descatuseze creativitatea.

"Hai sa nu ne mai prefacem ca a calatori este intotdeauna o distractie. Nu petrecem 10 ore ratacind prin salile de la Luvru pentru ca ne place, iar panorama din varful Machu Picchu probabil ca nu compenseaza frecusul bagajului pierdut. (De cele mai multe ori am nevoie de o vacanta dupa vacanta). Calatorim pentru ca simtim nevoia, pentru ca distanta si diferitul reprezinta tonicul secret al creativitatii. Cand ajungem acasa, acasa este la fel cum era cand am plecat. Dar ceva din mintea noastra s-a schimbat, si asta schimba totul."







19 decembrie 2010

Cel mai scump brad din lume costa 11 milioane de dolari


















Un brad de Craciun in valoare de 11 milioane de dolari suna ireal, dar numai faptul ca a fost amplasat in holul principal al unui hotel de sapte stele din Emiratele Arabe Unite face totul sa para mai credibil.

Conform lui Hans Olbertz, director general al Hotelului Palace din Emirate, acesta este cel mai scump pom de Craciun din lume. Dar ce anume face ca un brad sa coste atat de mult? Asa cum este de asteptat, imensa valoare este data de faptul ca, in locul ornamentelor traditionale, pomul este decorat cu bijuterii si podoabe extrem de scumpe, alaturi de cateva globuri din aur si argint, precum si de o instalatie luminoasa.



Bradul artificial, nu mai inalt de patru metri valora, initial, 10.000 de dolari, dar aceasta suma a tot crescut pe masura ce aur, perle, diamante, safire si alte pietre pretioase furnizate de Style Gallery au fost adaugate. In acest moment, 181 de bijuterii decoreaza cel mai scump pom de Craciun al lumii.


Poate ca ideea unui brad de 11 milioane de dolari nu ar parea atat de iesita din comun pentru cineva care stie ca Hotelul Palace din Emirate ofera un pachet de sapte zile la pretul de "numai" un milion de dolari, care include omasina de lux si un avion privat la dispozitia musafirului. Proprietarii opulentului hotel din Abu Dhabi planuiesc sa contacteze Cartea Guinness a Recordurilor cu privire la creatia lor