20 martie 2012

Intrebari fara raspuns

Buna dragii mei. Azi o sa "aberez" putin nu pentru ca as fi suparata pe viata ci pentru ca sunt sigura ca multi dintre voi aveti multe intrebari dar nici un raspuns.
Stiu ca viata este grea dar nu inteleg de ce te loveste tot mai tare atunci cand deja esti la pamant. O persoana puternica se poate ridica in picioare chiar daca a fost lovita de o problema, dar cand problemele tot apar, iar acea persoana este lovita de greutati din ce in ce mai mult, cum mai gaseste acea persoana puterea de a reveni cum a fost odata?
De ce se intampla toate aceste lucruri in viata noastra? De ce nu putem avea o viata fara griji, fara probleme? Sau daca avem probleme, de ce atunci cand aproape le rezolvam si viata intra pe un fagas normal, apar altele si mai grele? De ce nu putem avea o bagheta magica sa stergem tot raul din jurul nostru si sa traim intr-o lume magica? De ce trebuie sa suferim? Stiu ca totul se intampla cu un scop si uneori noi nu putem face nimic pentru a modifica acele lucruri , dar de ce? Uneori mi-as dori sa pot intelege aceste lucruri, sa pot vedea in viitor si sa stiu scopul acestor lucruri care se intampla. Pentru ca uneori nu vad un motivul pentru care se intampla toate acestea. Desi nu este in puterea noastra sa schimbam destinul, sa ne schimbam soarta sau sa alegem doar lucrurile bune eu totusi mi-as dori sa am raspunsul la multe intrebari pe care le am. Din pacate sunt multe intrebari fara raspuns dar sunt sigura ca la un moment dat voi sti de ce s-au intamplat lucrurile asa.
Nu vreau sa va molipsesc si pe voi cu "filozofiile" mele asa ca va doresc toate cele bune si sper sa nu aveti prea multe intrebari fara raspuns.

18 martie 2012

Cea mai spectaculoasă artă: light painting photography



Trevor Williams, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în arta „light painting photography”, a oferit o spectaculoasă demonstraţie a talentelor sale.

Williams, alături de colegii săi din grupul artistic Fiz-iks din Japonia, a folosit diferite lumini de tip LED şi xenon pentru a crea imagini extraordinare, ce oferă o perspectivă nouă asupra lumii înconjurătoare.

Membrii Fiz-iks afirmă că au ales „light painting” drept artă definitorie pentru că oferă un rezultat unic, ce nu poate fi realizat cu nicio altă metodă. Fotografia de tip „light painting” presupune folosirea a mai multe surse de lumină pentru a crea efecte diferite prin expunerea prelungită.

Iată câteva dintre „sculpturile de lumină 3D” realizate de Williams:




















14 martie 2012

CUTIA FERMECATA care ne-a schimbat viata



Televizorul a avut si are o mare influenta asupra noastra, asta nu se poate nega. Practic, ne-a schimbat vietile, iar a vorbi despre o „era a televiziunii“ nu este deloc exagerat.

Din punct de vedere istoric, nu-i ceva nou: orice fenomen care contribuie in chip spectaculos laraspandirea informatiei are un efect considerabil. In fond, si inventarea tiparului a insemnat o schimbare majora in viata omenirii. Totusi, parca pe carti nu dadea lumea vina cum da pe televizor. Ce face ca acest fenomen - televiziunea - sa fie atat de blamat? Pentru ca de blam este vorba - de cele mai multe ori, atunci cand se vorbeste despre impactul televiziunii asupra individului si societatii, pare de la sine inteles ca vorbim despre un impact negativ. Am ajuns sa dam vina pe televizor si televiziune pentru mai toate relele cu care se confrunta societatea vestica, de la violenta crescanda, pana la "epidemia de obezitate" care a lovit Occidentul. Pana la urma, e usor sa dam vina pe televizor, dar asta nu rezolva problema. Obiectivitatea este necesara; altfel, se cheama ca vorbim aiurea, facand speculatii nefondate. De aceea, propun sa ne sprijinim pe datele unuia dintre cele mai interesante si obiective studii publicate in ultimii ani. Ce anume face din acest studiu unul remarcabil? O cercetatoare nord-americana, Tannis MacBeth Williams, a avut inspiratia de a profita de o sansa unica: aceea de a studia comportamentele locuitorilor unui orasel in mod comparativ - inainte si dupaintroducerea televiziunii. Asezarea cercetata este situata in provincia canadiana Columbia Britanica; aflata intr-o vale la care se ajunge cu greu, ea nu a avut acces la transmisii de televiziune decat din momentul in care CBC (Canadian Broadcasting Corporation - postul national al televiziunii canadiene) a instalat un releu destinat anume acestei asezari. si astfel, magicul ecran luminos si-a facut aparitia in locuintele oraselului, botezat ad-hoc cu numele de cod Notel. In studiu au mai fost incluse, pentru comparatie, doua asezari asemanatoare din punct de vedere demografic - una in care exista un singur canal de televiziune (Unitel) si alta in care se prindeau mai multe canale (Multitel).

La studiu au participat atat copii, cat si adulti. Ca in orice cercetare sociologica, au existat parametri specifici, care au fost masurati cu metode de asemenea specifice; "bucataria" complexa a cercetarii - care a fost apreciata pentru acuratete - e mai putin importanta pentru noi decat concluzia. Iar aceasta este: introducerea televiziunii a determinat o scadere a creativitatii si in randul copiilor, si in cel al adultilor.
La copiii aflati in primii ani de scoala, cand abia invatau sa citeasca, posibilitatea de a privi latelevizor a intarziat dezvoltarea abilitatii de a citi. Fenomenul nu s-a manifestat insa si la copiii mai mari, ale caror competente in materie de citit erau deja instalate. Copiii, evident, prefera lecturii televizorul, de vreme ce au devenit dependenti de el de mici. Cititul e o activitate dificila, care nu ajunge sa fie cu adevarat placuta decat atunci cand o stapanesti bine. Constatarea a fost foarte interesanta, deoarece contrazicea unele dintre ideile care dominasera lumea oamenilor de stiinta lainceputurile televiziunii. In acele vremuri optimiste, televizorul fusese considerat un instrument educational foarte util, care putea stimula capacitatile cognitive ale copiilor. Dar vizionarea nediscriminatorie a programelor obisnuite de televiziune a avut, cel putin in privinta cititului, efecte inverse.Apoi, introducerea televiziunii a dus la o crestere a violentei in randul elevilor - mai multe acte de agresiune in scoli, de pilda. A fost cel mai radical efect, cel mai vizibil si, evident, cel mai ingrijorator. Fenomenul s-a manifestat mai pregnant in randul baietilor decat in randul fetelor.

A scazut mult participarea la evenimentele publice organizate in oras, cu precadere in randul persoanelor in varsta. Cercetatorii au sugerat chiar ca s-ar putea ajunge la o slabire a legaturii dintre generatii, la diminuarea afectiunii dintre generatiile tinere si cele varstnice, pentru simplul motiv ca tinerii nu prea mai intalneau persoane in varsta. Categoria de activitati cea mai afectata a fostsportul: numarul activitatilor sportive a scazut la jumatate dupa introducerea televiziunii, iar participarea la acestea s-a redus considerabil. Una peste alta, concluziile studiului n-au fost linistitoare. Ele se adaugau, de altfel, concluziilor unor cercetari precedente, confirmandu-le. Totusi, chiar sa nu existe nimic bun in aceasta cutie magica prezenta in casele noastre? Dupa decenii de expunere la fenomenul numit televiziune, experienta ne-a aratat ca exista si programe care pot contribui semnificativ la dezvoltarea individuala, in chip pozitiv. Exista documentare care largesc fantastic orizontul cunoasterii - istorie, stiinte naturale, geografie, fizica, tehnologie… -, deoarece ne invata, in 50-60 de minute, mai mult decat am fi putut invata despre subiectul respectiv in cine stie cate luni. E o trasatura foarte caracteristica omului aceasta "absorbtie" a informatiei prin ochi. Alte mamifere, cum sunt rozatoarele, percep lumea mai mult prin miros si pipait decat prin vaz; omul insa este, esentialmente, un animal vizual: ochii sunt portile prin care intra cea mai mare parte a ceea ce invatam. 80% din totalul informatiilor le capatam pe calea vederii.

Chiar si copiii - asupra carora impactul televiziunii este cel mai notabil - pot beneficia de ajutorulcutiei fermecate pentru a invata, mai usor si mai placut, nu doar concepte stiintifice, ci si multe lucruri pur si simplu utile in viata. Totul depinde de continutul programelor. Unul care a facut epoca este Sesame Street, un celebru serial lansat in 1969 (si care este transmis si la ora actuala), unanim apreciat pentru modul in care a reusit sa imbine educatia cu divertismentul, realizand ceea ce se cheama azi edutainment (education plus entertainment) . O multime de copii au invatat din el tot felul de lucruri bune, mergand de la conceptii de viata si comportamente in societate - despre amabilitatea fata de ceilalti, despre toleranta rasiala si culturala -, pana la familiarizarea cu alfabetul si aritmetica sau la informatii de ordin practice, de pilda cum sa traversezi strada in siguranta. Exista programe de televiziune care stimuleaza dorinta de a cunoaste mai mult si care, astfel, nu inlocuiesc, ci impulsioneaza vizitarea muzeelor, a gradinilor zoologice si botanice, a rezervatiilor naturale, a bibliotecilor si librariilor etc. Deci nu e totul manipulare, minciuna si impact negativ. Influenta exista, e limpede; ce putem face pentru a o micsora pe cea rea si a o spori pe cea buna? In ultima vreme, medicii insisi s-au aplecat asupra problemei, ajungand la concluzia ca un pediatru serios, care-si cunoaste meseria, poate ajuta enorm la rezolvarea unor probleme legate de privitul la televizor si de impactul fenomenului asupra copiilor, oferind sfaturi profesioniste parintilor care, adesea, au si ei nevoie de reeducare in privinta obiceiurilor legate de TV.

De pilda, n-ar trebui sa lasam televizorul sa inlocuiasca in prea mare masura alte activitati importante pentru copii, precum intalnirile cu cei de varste apropiate, joaca, lectura, plimbarile, ascultarea povestilor, exercitiul fizic - toate acestea fiind foarte importante pentru dezvoltare. O cenzura (da, trebuie sa avem curajul sa pronuntam cuvantul si sa aplicam conceptul) grijulie din partea parintilor nu inseamna limitarea libertatii copilului, ci implicarea responsabila in cresterea lui. Si pentru parinti exista uneori tentatia de a lasa televizorul sa-i tina de urat copilasului, in vreme ce ei fac diverse treburi prin casa ori se relaxeaza citind ziarul; dupa cum exista si tentatia de a se uita ei insisi latelevizor ore in sir, cu copilul alaturi, preferand sa-l lase sa priveasca in liniste, decat sa se certe cu el pe tema "Du-te si joaca-te in camera ta, fiindca nu e o emisiune potrivita pentru tine". si, de multe ori, nu este; studiile au aratat ca prea multi copii vizioneaza, practic in fiecare zi, scene televizate in care se regasesc acte de violenta, comportamente iresponsabile legate de alcool ori de sexualitate, limbaj trivial… Cat de daunatoare e o asemenea abordare nici nu mai trebuie explicat. Un lucru pe care adesea parintii il uita sau cu care prefera sa nu-si bata capul este ca televiziunea nu are acelasi impact asupra adultilor ca si asupra copiilor; asupra fiintelor umane tinere, insuficient dezvoltate, influenta este mult mai mare si direct proportionala cu numarul de ore de vizionare. O mult-hulita consecinta negativa a privitului la televizor se leaga de nutritie. Cu toate ca, de multe ori, cam amestecam lucrurile, aici e vorba despre cel putin doua aspecte distincte. Unul dintre ele e legat de faptul ca a sta tolanit pe canapea ore intregi, cu ochii la ecran, in loc de a petrece aceleasi ore mergand, topaind, alergand - asa cum probabil ar face un copil de 6-7 ani daca n-ar fi "hipnotizat" detelevizor - reprezinta un factor deloc neglijabil in instalarea supraponderabilitatii si a obezitatii (valabil si pentru adulti). O a doua problema o constituie reclamele, care promoveaza adesea produse prea putin sanatoase (de cate ori ati vazut o reclama care sa-i incurajeze pe copii sa manance legume?). Reclamele televizate sunt adesea extrem de eficiente, iar copiii sub opt ani - arata cercetarile - nu sunt capabili sa inteleaga pe deplin diferenta dintre o reclama si o altfel deemisiune de televiziune. Copiii mai mici nu inteleg conceptul de "capcana publicitara", prin urmare e foarte greu sa-i convingi ca lucrurile acelea despre care se vorbeste la televizor nu sunt cu adevarat bune de consumat.

Sunt nestiutori si, prin urmare, vulnerabili, iar pentru ei lumea pe care o vad la televizor este lumea "asa cum trebuie sa fie". Singura solutie o reprezinta munca de lamurire dusa de parinti, rabdator si consecvent, pentru a-i invata pe copii ca nu tot ce "zice la televizor" trebuie luat de bun. Le va fi de folos in copilarie si le va fi util si la maturitate, cand vor avea drept de vot. Asadar, ca orice lucru de pe lumea asta, televizorul e si el cu dus si-ntors: si bun, si rau, depinde cum si cat il privesti si cat de mult crezi in ceea ce vezi si auzi acolo (invers proportional cu masura in care gandesti cu propriul tau cap). Daca e sa fim obiectivi, asa cum ne-am propus, trebuie sa recunoastem ca, intr-o lume a imaginilor, a impactului vizual, asa cum este cea de azi, televiziunea poate fi o extraordinar de puternica unealta de cunoastere a universului inconjurator. Nu poate inlocui cititul, dar poate completa informatia dobandita prin lectura cu imagini in miscare, mult mai realiste decat orice descriere in cuvinte. Nu poate inlocui calatoriile, care inseamna - pentru cei ce stiu sa se bucure cu adevarat de ele - cunoasterea lumii cu ajutorul tuturor simturilor, dar pot stimula dorinta de a calatori, de a gusta experientele noi la fata locului. Nu poate tine locul interactiunii sociale, caci aceasta ofera o experienta unica si nepretuita, care raspunde unor nevoi extrem de vechi ale fiintei umane, nascute cu mult inaintea aparitiei televizorului. Dar ne poate invata cate ceva folositor despre alte fiinte umane - din alte tari, din alte culturi si alte rase - cu care n-am avut inca prilejul sa interactionam, dar cu care soarta ne-ar putea pune fata in fata intr-o zi. Nu ne poate invata totul si nici nu poate face nimic in locul nostru, dar ne poate da idei noi, pe care sa ne cladim proiectele viitoare.

13 martie 2012

Scandal Eurovision: Lucian Viziru toarnă gaz pe foc, iar juriul alege o manea

Niciun an fără scandal la Eurovision. Dacă nu se mai ceartă artiştii în culise, se ceartă artiştii cu membrii juriului sau cu... telespectatorii. Ediţia din acest an a stat, cum altfel, decât sub semnul scandalului. Cu toate că iniţial se zvonea că nici măcar nu o să se organizeze o selecţie naţională, din lipsă de fonduri, iată că partea financiară s-a rezolvat, însă ambiţiile, orgoliile şi incapacitatea multor artişti din România de a accepta că altul este mai bun nu au putut fi fentate.


De la zacuscă locală, la cea mai potrivită piesă

După show-ul de sâmbătă, difuzat de TVR, piesa "Zaleilah", interpretată de cei de la Mandinga şi compusă de Costi Ioniţă, a fost aleasă să reprezinte România în etapa următoare. "Am avut foarte multe emoţii, pentru că au fost foarte multe voci bune, a fost show, au fost foarte multe surprize plăcute din toate părţile. Suntem foarte bucuroşi. Ne-am concentrat foarte tare. Ne-am expus toată energia. Deja nu mai ştiu cum să reacţionez", a spus emoţionată Elena Ionescu, solista trupei, la puţine momente după anunţul oficial. 22 de puncte le-au fost necesare celor de la Mandinga să meargă mai departe, surclasându-i pe cei de la Electric Fence, care au obţinut 19 puncte şi pe Cătălin Josan, care a primit dar 18 puncte.

"A fost o surpriză plăcută, neaşteptată. Dacă primeam o singură notă mai mică, nu mai intram", a declarat, la rândul său, Costi Ioniţă, compozitorul piesei şi artistul care, până acum, a avut mai multe surprize neplăcute la Eurovision. Imaginea lui Costi Ioniţă, aceea de manelist cum este asimilat de multă lume încă, a dus la comentarii răutăcioase vizavi de această piesă. Mulţi au fost cei care au spus că România este reprezentată anul aceasta, la Baku (Azerbaidjan), de o manea.

Cel care a făcut cel mai... original comentariu a fost Gabi Baruţă de la Hotel FM:"Personal, nu sunt ascultător al acestui gen muzical. Este o piesă reprezentativă pentru majoritatea românilor, e un fel de zacuscă locală. Cea mai bună prestaţie a avut-o Electric Fence. Piesa lui Josan a fost una bună, dar ca show nu a strălucit. Eu le doresc succes celor de la Mandinga şi să obţină un loc cât mai bun".

"Zaleilah" a avut şi susţinători, chiar din rândul foştilor participanţi la Eurovision. Printre aceştia se numără şi Mihai Trăistariu care, spre deosebire de ultimele interviuri pe care le-a dat, de data aceasta a fost "extrem" de pozitiv: "Din tot ce am ascultat sâmbătă seara la TVR, ei mi s-au părut cei mai potriviţi să câştige şi chiar merită să meargă mai departe cu această piesă. 'Zaleilah' este o piesă bună, iar cei de la Mandinga fac un show foarte bun şi cântă foarte bine live. Mi-au plăcut şi cei de la Electric Fence, însă aş fi mers ca şi publicul de acasă - pe Mandinga. Nu vreau să fac previziuni legat de ce loc vor ocupa, pentru că la Eurovision nu există o reţetă fixă în ceea ce priveşte caştigătorul. Cu siguranţă, va fi un loc bun", a declarat Mihai Trăistariu pentru ziarulring.ro.



A fost dezvăluită misiunea secretă ce a dus la descoperirea epavei Titanicului





Puţini oameni ştiu că în 1985, atunci când oceanograful Robert Ballard a descoperit epava Titanicului în Atlanticul de Nord la o adâncime de 3795 de metri, acesta desfăşura de fapt o misiune secretă pentru guvernul SUA.


Ballard a dezvăluit într-un interviu care era, de fapt, misiunea sa: „SUA tocmai semnaseră acordul SALT cu Uniunea Sovietică, iar oficialii americani doreau să investigheze posibilitatea de a arunca armele nucleare în ocean. Marina SUA dorea să verificăm ce s-a petrecut cu două submarine nucleare scufundate, să vedem ce efecte au avut asupra faunei din apropiere. Pentru că nu doream ca ruşii să ştie care este misiunea, căutarea epavei Titanicului era acoperirea noastră”.


Ballard ajunsese la o înţelegere cu Marina SUA: dacă termina la timp analiza submarinelor scufundate, putea folosi timpul rămas pentru a căuta epava Titanicului.


Descoperire epocală nu a fost singura reuşită a lui Ballard. De atunci, acesta a găsit alte epave importante: crucişătorul german Bismarck (descoperit în 1989), portavionul american Yorkown (în 1998) şi chiar şalupa comandată de John F. Kennedy în cel de-al doilea război mondial, PT-109 (descoperită în 2002).


Întrebat dacă Titanicul este cea mai importantă descoperire a sa, Ballard a oferit un răspuns surprinzător: „Cele mai importante descoperiri ale mele sunt izvoarele hidrotermale din Atlantic, despre care nu se ştia că există, şi epavele din Marea Neagră. Marea Neagră este cel mai extraordinar muzeu al istoriei omeneşti datorită apelor sale anoxice, ce permit o conservare extraordinară”.http://www.descopera.ro/dnews/9395045-a-fost-dezvaluita-misiunea-secreta-ce-a-dus-la-descoperirea-epavei-titanicului



12 martie 2012

Kiz Kulesi & Galata Kulesi

Buna dragii mei si bine v-am regasit:) Azi m-am gandit sa va arat niste poze care mie imi plac la nebunie si cand le privesc ma gandesc cu nostalgie la Istanbul si rememorez fiecare clipa traita in acel oras timp de aproape 3 luni.
Istanbul-ul este magic, dar au fost doua locuri care m-au impresionat in mod deosebit si pe care le-as vizita de fiecare data cand as merge in Istanbul.



Primul loc este Kiz-Kulesi sau in limba romana Castelul fetei- este unul din simbolurile acestui oras. Este amplasat pe o mica insulita, chiar in mijlocul Bosforului. Acest mic "turn" are o istorie de peste 2500 ani, a fost cladit si recladit de-a lungul timpului de mai multe ori. In varful turnului, de jur imprejur este un "balcon" de unde ai o panorama impresionanta asupra intreg Istanbul-ului. De asemenea, este si un mic magazin cu suveniruri.


Restaurantul functioneaza toata ziua, dar pentru cina - dupa ora 20.00 - doar cu rezervare (telefonic, sau e-mail).Transferul de pe ambele maluri ale Bosforului se face cu vaporase . Intamplarea a facut ca atunci cand am ajuns prima oara acolo pierdusem ultimul vaporas care ducea spre aceasta troita asa ca am putut sa o admir doar de la distanta. Dar nu m-am lasat si am mers si a doua oara, cand am reusit sa imi indeplinesc visul si sa ajung La Castelul fetei.




Poate va intrebari de ce aceasta denumire? Pentru ca imparatul Constantin si-a inchis –zice legenda- fata, ca sa nu se implineasca prezicerea ursitoarelor ca va fi muscata de un sarpe si va muri. Dar, conform legendei , imparatul s-a dus pe aceasta troita cu un cos plin de fructe pentru ca fiica lui implinea 18 ani. In cos s-a asuns un sarpe si fata a fost muscata, asa cum ursitoarele i-au prezis.




Acel loc a fost ....incredibil...nici nu pot exprima in cuvinte ce anume am simtit cand l-am vizitat. De mult tot vedeam la Tv in serialele turcesti acea troita si imi doream de foarte mult timp sa o vizitez. "Norocul" a facut ca dupa ce am stat de am baut un ceai turcesc in barul din interiorul troitei, am iesit pe balcon pentru a admira privelistea si am vazut ce ploaie urma sa vina.











Dar m-am bucurat din plin de acele momente frumoase, am prins vaporasul pentru a merge inapoi pe tarm, dar...normal ca m-am prins ploaia. Desi m-am ales cu o raceala de toata frumusetea nu imi pare rau deoarece am petrecut momente incredibile.






Acum voi trece la cea de-a doua locatie din Istanbul pe care as vizita-o oricand. Primaoara cand am vizitat Turnul Galata a fost in anul 2009. Apoi cand am revenit in2010 in Istanbul am vizitat inca o data acest turn deoarece este unul dintrecele mai bune locuri pentru a admira tot Istanbul-ul.






TurnulGalata ,in limba turca Galata Kulesi, a dominat cartierul Beyoglu incadin 1348 el fiind construit de o colonie genoveza ca parte din fortificatie siservea ca turn de observatie. Dupa ce otomanii au cucerit Istanbulul in anul1453, turnul a devenit inchisoare si hambar naval. In timpul sec al XIX-lea aservit ca punct de observatie pentru desele incendii ce aveau loc in orasdeoarece erau multe case din lemn.





Din turnse poate vedea o priveliste panoramica minunatata a orasului. Pentru a urca inturn puteti folosi unul din cele doua lifturi care va vor duce pana la etajul 7al turnului. De acolo mai trebuie sa urcati inca cateva trepte pentru a ajungepe balconul turnului. In momentul in care coborati din lift, puteti citi olegenda conform careia un aviator, Hezarfen Ahmet Çelebi, in anul 1348, azburat cu aripi artificiale facute de el, din turnul Galata deasupraBosforului pana la Üsküdar (in partea asiatica) in total fiind un zbor de 3,3km. Desi descoperirile stiintifice curente ne dovedesc ca acest fapt afost (si inca este) imposibil, Sultanul Murad al IV-lea a fost atat deimpresionat, dar si speriat in acelasi timp de capacitatile aviatorului incatl-a trimis pe acesta in exil in Algeria. Etajele superioare ale turnului suntutilizate de un restaurant si o cafenea, tot acolo seara se organizeazaspectacole cu specific turcesc.









Sper ca v-a placut articol-ul meu si pozele pe care le-am facut eu si sunt curioasadaca voi ati vizitat Istanbul-ul, ce ati vizita daca ati avea posibilitatea samergeti in acest oras , daca ati fost in aceste doua locuri incredibile pe carevi le-am descris.
O saptamana buna tuturor.






8 martie 2012

8 Martie: Ce nu ştiai despre Ziua femeii


In China femeile au liber dupa-amiaza, iar în anul 1909, la 28 februarie, in Statele Unite, s-a serbat la nivel national Femeia in urma unei initiative a Partidului Socialist American.

Am putea spune ca Ziua femeii, Ziua mamei se serbeaza inca de pe vremea grecilor antici. In fiecare primavara, ei o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor. Mai tarziu, in Anglia anilor 1800, a fost mentionata “Duminca mamei”, serbata in a patra duminica de la inceperea Postului Pastelui.

In anul 1909, la 28 februarie, in Statele Unite, s-a serbat la nivel national Femeia in urma unei initiative a Partidului Socialist American. Initiativa a fost preluata in 1910 si in Europa, in cadrul Internationalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a tinut la 19 mai 1911 in Germania, Austria, Danemarca si in alte cateva tari europene. Data a fost aleasa de femeile germane pentru ca, la aceeasi data, in 1848, regele Prusiei a trebuit sa faca fata unei revolte armate si a promis ca va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu toate acestea, la momentul respectiv nu s-a stabilit si o data anume cand se va sarbatorii femeia la nivel international. Decizia s-a luat mai tarziu, dupa Primul razboi mondial, in cadrul unei Adunari Generale a ONU: 8 martie. Urmatorul pas in instituirea unei zile dedicate femeii s-a facut in 1975, cand ONU a proclamat Anul International al femeilor si a declarat perioada 1976-1985 Deceniul ONU pentru conditia femeii. In 1977, Adunarea Generala a ONU a proclamat printr-o rezolutie Ziua Natiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor si Pace Internationala.

7 martie 2012

Meteora

Buna dragii mei.
Am revenit cu un design nou, sper ca va place. Ma gandeam zilele acestea despre ce as mai putea scrie, ceva care sa va intereseze si pe voi, ceva interesant si cred ca am gasit. Azi o sa va vorbesc despre Meteora, un loc incredibil pe care l-am vizitat de curand cand am fost in Grecia.

Meteora este o așezare monastică, constituind cel mai important Centru Monastic Ortodox al teritoriului grecesc, după Muntele Athos.Meteora se află în partea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei, în apropiere de Kalambaka, la ieșirea râului Pinios din câmpia Tessaliana și la aproape 300 m deasupra văii.
Ca fenomen fizic este unic în toată lumea. Această formațiune a luat naștere datorită unui con în formă de deltă, constituit din pietre de râu și nămol, care se vărsau în vechiul lac tessalic. După separația geologică a masivilor muntoși ai Olimpului și ai Ossei, apele lacului au găsit ieșire la Marea Egee prin valea Tembi. Atunci, acest masiv în formă de deltă s-a scindat în pietre și uriașe stânci compacte cu înălțimi de până la 400 metri.
In prezent există 24 de mănăstiri, unele se găsesc într-o stare de ruină dar altele s-au conservat perfect.
Eu am vizitat doua dintre ele: Marea Meteora si Sfantul Varlaam. La Sfantul Stefan nu am putut intra deoarece era inchisa.
Manastirea Varlaam este construita pe o inalta stanca a padurii de piatra de la Meteora si are inaltimea de 373 de metri. Primul colonizator al stancii a fost Calugarul Varlaam care, in jurul anului 1350, a construit cateva chilii si o biserica in numele Sfintilor Trei Ierarhi.


Primul ascet a urcat pe stanca cu schele succesive sprijinite pe grinzi infipte in gaurile dintre stanci. Exemplul sau l-au urmat si altii avand ca rezultat construireamanastirilor de la Meteora. Mai tarziu au inlocuit schelele cu scari mari din sfoara ce produceau ameteala celor ce urcau.










Cei care nu indrazneau sa urce pe scarile de sfoara erau trasi sus cu plase. Urcarea dura o jumatate de ora de emotii si teama. Transpiratii reci treceau pe fiecare catarator atunci cand plasa desprinzandu-se de sol se rotea circular in gol pe cand sfoara pe scripete scartia amenintandu-l din moment in moment sa-l trimita in abis.


Constructie impunatoare a Manastirii Varlaam este naosul central, numit: " Katholikon". Este larg si inchinat Tuturor Sfintilor. Din punct de vedere arhitectural este in forma de cruce cu turla complexa, cu patru coloane, la fel adica, ca naosurile centrale ale manastirilor de la Sfantul Munte.










Manastirea MAREA METEORA



Cu o înălţime de 613 metri de la nivelul mării şi 415 metri de la albia râului Pinios, stânca pe care s-a construit în preajma anului 1340 Mănăstirea Marele Meteor cu hramul Schimbarea la Faţă a Domnului Iisus Hristos, se află în extremitatea vestică a pădurii de piatră şi este cea mai mare. Suprafaţa ei superioară, unde se află mănăstirea, este de 10.000 mp. Urcusul este de 250 metri, iar culuarele săpate în stâncă şi cele 115 trepte abrupte şi neregulate conduc pelerinul, cu efort, dar fără teamă şi în deplină siguranţă, până la intrarea în mănăstire.













Asa ca dragii mei, recomand oricui sa mearga sa viziteze manastirile de la Meteora, sunt incredibile, nu am mai vazut pana atunci asa ceva si cred ca nu voi mai vedea asa ceva in alta parte decat in Grecia. Intr-adevar este mult de urcat, asa ca va recomand sa nu mergeti vara acolo cand o sa fie foarte cald. Eu am prins o vreme perfecta, nici foarte cald, nici foarte frig. A fost frumos si as merge oricand in Grecia doar pentru a vizita aceste manastiri.
P.S: Pozele sunt facute de mine, sper sa va placa:)