Messina - un oraș fascinant

Auzisem încă din şcoala generală la orele de geografie de Messina şi strâmtoarea Messina iar acum, aflându-mă în Sicilia am spus că este un oraş şi un loc pe care nu trebuie să îl ratez.

Mie îmi place să vizitez independent, să nu merg ca oile cu grupul, îmi place să pozez în linişte, să stau mai mult la un obiectiv turistic şi mai puţin la altul, să nu aud comentariile fiecăruia sau din 20 de inşi fiecare doreşte altceva...

Şi agenţia avea excursie opţională la Messina şi costa 40 de euro de persoană... noi am luat frumos autobuzul din fata hotelului şi am plătit 6.8 euro dus întors de persoană.

Dacă achiziţionaţi bilete dus-întors costă mai ieftin decât dacă luaţi bilet doar dus.

De exemplu dacă luam bilet doar dus Taormina-Messina plăteam 4 euro pe sens de persoană... aşa a fost mult mai ieftin...

Drumul la dus a fost unul extrem de rapid, autobuzele lor sunt de fapt autocare, se numesc Etna Transporti, sunt albastre. Biletele le puteţi achiziţiona fie de la şofer direct, fie din staţie (dacă este capăt de linie sunt şi chioşcuri care vand bilete).

Eu am rămas mască şi plăcut impresionată când am văzut că fiecare şofer avea tabletă şi scana codul bitcoin (practic biletele aveau acest cod înserat).

Să revin la drum... din Taormina până în Messina, pe autostradă am făcut cam o oră. Am plecat undeva la 09:30 şi la 10:30 cu aproximaţie eram în Messina. Staţia principală unde opreşte autobuzul este lângă gara din Messina. De acolo este ceva de mers pe jos până în centru sau se poate lua autobuzul.

Noi am preferat să mergem „au pied” pentru a admira fiecare străduţă din Messina.

Portul este aproape de gară şi imediat de cum am ajuns în Messina, am putut admira celebra statuie Madonna della Lettera, care a fost  inaugurată cu o ceremonie solemnă în 1934 de către Papa Pius al XI-lea. În josul statuii este scrisă următoarea frază:” VOS ET IPSAM CIVITATEM BENEDICIMUS”. În traducere liberă ar însemna:” vă binecuvântez pe voi şi oraşul vostru”. 

Acest citat este dintr-o scrisoare pe care Fecioara Maria a trimis-o locuitorilor din Messina în anul 42. Legenda spune că Apostolul Pavel a venit în Messina în jurul acestei date şi a convertit sicilienii la creştinism. Localnicii nu au fost prea dornici să renunțe la zeitățile lor, dar până la urmă un număr mare de oameni au fost convinși, iar unii dintre aceştia au insistat să îl însoţească pe Paul într-o călătorie în Palestina. Aici s-au întâlnit cu Maica Domnului, care a răspuns prin trimiterea înapoi a unei scrisori în ebraică, împăturită şi legată cu o șuviță din părul sau.

În scrisoarea către oamenii din Messina, Maica Domnului a spus că ea a apreciat devotamentul lor și le-ar acorda protecție. Scrisoarea se încheia cu cuvintele "Vos et ipsam civitatem venedicimus"

După ce am admirat şi fotografiat statuia Madonnei della Lettera am pornit spre centru. Dacă ajungeţi în Messina, să nu rataţi domul şi piaţa domului şi trebuie la ora 12:00 fix să fiţi acolo!!! De ce? Pentru că au un turn cu ceas care în fiecare zi la ora 12:00 cântă şi nu oricum ci într-un mod care pe mine m-a impresionat extraordinar. Văzusem ceva similar şi în Praga şi există un asemenea turn cu ceas şi în Germania dar în Messina mi s-a părut mai spectaculos decât cel din Praga.

Durează în jur de 15-20 de minute acest „spectacol”, în piaţa strângându-se mulţi oameni, chiar şi copii aduşi special de la şcoala pentru a amira „fenomenul”.

Turla maiestuoasă găzduiește un ceas care este unic în lume datorită complexităţii sale, construit de firma Ungerer Strasbourg la ordinele arhiepiscopului Paino în anul 1933.

La mecanică nu prea mă pricep eu, dar vă spun din ce am citit şi m-am documentat ca aceasta turlă este alimentată de un motor electric suficient de puternic pentru a ridica contragreutățile însăşi. Acest mecanism central pune în mișcare cadranele şi de aici vin bătăile la fiecare sfert de oră şi la fiecare oră.

Din punct de vedere figurativ și simbolic, pe partea din față cu vedere la piața sunt scenele referitoare la Dina și Clarenza și istoria religioasă a Messinei (Biserica Montalto și scrisoarea Madonnei); perioadele liturgice (Crăciun, Bobotează, Înviere și Rusalii); simbolistica umană (cele patru vârste ale vieții marcate de coasa morții); simbolistica animalelor (cocoș = inteligenta; leu = putere);

Pe partea laterală de lângă catedrala sunt indicate fenomenele astronomice corespunzătoare zilei curente, a cărei dată este prezentată, de asemenea, de un înger cu o săgeată (calendar, fazele lunii, planetariu, toate acestea sunt indicate de un cadran astronomic).

Bineînţeles că înainte de ora 12:00 eram în piaţă, îmi alesesem cel mai bun punct de unde puteam filma şi aşteptam cu aparatul foto în mâna extrem de nerăbdătoare. Au început să bată clopotele şi primul care s-a „mişcat” a fost leul, care are un steag în mână (steagul Messinei). A mişcat steagul şi coada şi când a început să ragă m-a bufnit un râs de numai... sunetul se propagă extrem de bine în piaţă şi felul în care a făcut de 3 ori m-a amuzat teribil. Şi cocoşul face „cucu rigu” dar într-un mod mai neamuzant decât leul.

Am vizitat şi catedrala/domul din Messina, aflat lângă acest turn cu ceas, intrarea fiind liberă.

Catedrala Messina conține rămășițele împăratului Conrad, conducătorul Germaniei și al Siciliei în secolul al 13-lea. Clădirea a trebuit să fie aproape reconstruita în întregime intre 1919-1920, în urma unui devastator cutremur din 1908, și din nou în 1943, după un incendiu care a mistuit catedrala.

Am admirat şi Fântâna lui Orione, care se află tot în piaţa Catedralei și a fost făcuta de către Giovanni Angelo Montorsoli în 1547.

După ora 12:00 am străbătut la pas oraşul şi am ajuns în Piazza Antonello cu Palazzo Municipale, Primăria și Oficiul Poștal central; o clădire superbă care pe mine m-a încântat...

După aceea am văzut noi două catedrale în depărtare, sus pe dealul Caperrina şi am spus că tot avem timp la dispoziţie, de ce să nu urcăm să vedem ce vom descoperi... şi bine am făcut pentru că, vrând nevrând am ajuns la un drum panoramic, care rulează deasupra orașului, urmând cursul fortificaţiilor vechi, și se termină în partea de nord pe drumul de coastă.

Plimbându-ne în acest loc superb şi admirând strâmtoarea Messina, care de sus se vede şi mai bine, eram extrem de fericită să văd şi marea Tireniană şi să fie ce-a de-a şaptea mare pe care o văd...

Am văzut şi Sacrario di Cristo Re aflată pe bulevardul Prince Umberto la aproximativ 60 de metri deasupra nivelului mării. Clădirea în stil baroc are forma unui octogon neregulat, cu o cupolă măreaţă. Aceasta biserică a fost construită de inginerul Francesco Barbaro.

Biserica pe care o vedeam de jos şi acum ajunsesem să o vizităm era Santuario della Madonna di Montalto, primul loc de cult reconstruit în 1930 după cutremurul din 1908; are două turnuri de flancare pe faţada din vârf.

După ce am coborât dealul Caperrina, am găsit un supermarket cu preţuri decente, ne-am clătit puţin ochii dar în afară de apă plată (0.18 eurocenţi, 2.5 litri) nu am cumpărat nimic deoarece majoritatea produselor erau similare cu ce găsim în România şi preţurile la fel.

În parcul de lângă acest supermarket am “găsit” doi romani... care erau cu sticla de băutură în mâna şi vorbeau între ei... tare mi-a displăcut această imagine... dar aceasta este realitatea crudă...

Ne-am hotărât să ne întoarcem încetişor către centru şi am descoperit Palazzo Zanca, care avea intrarea liberă. Intrăm noi frumos şi o doamnă ne-a spus să nu ne supărăm dar este închis până la ora 14:30 deoarece dansa trebuie să îşi facă siesta. Ţin să menţionez că acea doamnă era cu un pahar de cafea în faţă, cu ţigara aprinsă în interior şi cu laptopul în faţă... deci nu făcea absolut nimic şi nouă nu ne lua mai mult de 5 minute să vizităm interiorul... dar nu... 20 de minute a trebuit să aşteptăm afară.

Am stat în fata fântânii Senatoria, în Piazzale laterale del Municipio, acesta a fost realizată în 1619 de către senatorii de la vremea respectivă, ale căror nume apar în cadrul unor “cartuşe” care decorează marginea din marmură: Don Franciscus Marullo, Bernardus Moleţi, Thomas Zuccarato, Marcellus Cirino, Vincentius De Celis și Franciscus De Judice. Nu se ştie locația originală a fântânii, până în 1935 această a fost amplasată în Piața Palatului Regal și a fost mutată lângă Palatul Zanca cu ocazia vizitei lui Benito Mussolini pe 10 august 1937.

Când s-a făcut ora 14:30, am “rupt” uşile şi am intrat în Palazoo Zanca, care este de fapt un mic muzeu arheologic care prezintă o colecție importantă de artefacte.

A fost inaugurat pe 14 februarie 2009, ca parte a evenimentului cultural inspirat și activat datorită unei vizite a criticului de artă al orașului Vittorio Sgarbi.

Ce se poate vedea în acel Antiquarium cum îl numesc italienii?

Sunt trei camere mici, în interiorul cărora puteţi vedea bucăţi din diferite obiecte (artefacte și vase) din ceramică şi o vitrină geo-paleontologica, cu panou explicativ atașat care conține o prelevare de probe de minerale şi fosile referitoare la diferitele etape ale genezei din teritoriul cuaternar.

După ce am citit explicaţiile pe plăcuţele indicate (scria numai în italiană), am ieşit şi am mers în curtea interioară a acestui palat, aceasta fiind deschisă; acolo am putut admira ruine stradale care arata structura orașului din timpul Imperiului Roman și perioadele din Antichitatea târzie precum şi orașul nou, când Norman Roger în 1082 a început să lucreze la construcţia lui.

Cu părere de rău, timpul în acest oraş frumos ni se terminase şi era vremea să ne întoarcem către staţia de autobuz.

La întoarcere, în loc de o oră am făcut trei ore până în Taormina... de ce? Pentru că autobuzul nu a mai mers pe autostrada ci a trecut prin fiecare orăşel, staţiune de pe litoralul estic al Siciliei.

Am putut admira: Ali Terme, Nizza di Sicilia, Santa Teresa di Riva, Sunt Alessio Siculo, Forza d’Agro, Letojanni, după care Mazzeo şi Taormina.

Nu spun că în Forza d’Agro, şoferul a oprit autobuzul pe faleză şi ne-a dat jos... ne-am şi speriat ne gândeam că nu ne-am urcat în autobuzul bun dar a trebuit să schimbăm autobuzele...

Tare m-am bucurat să fac acest tur gratuit şi am avut mare noroc să mergem pe coastă şi pe malul mării, să trecem prin fiecare localitate menţionată mai sus.

Oricum, tot respectul meu pentru şoferii din Sicilia... străduţele sunt extrem de înguste, iar ei acţionează cu un calm pe care rar îl vezi... se restrâng, intra pe trotuar, aşteaptă să treacă celelalte maşini... unul mai da prioritate, altul mai întoarce... este un haos total, dar nimeni nu se enervează, nimeni nu claxonează... la un moment dat m-a enervat pe mine calmul lor... la noi în trafic te înjură şi mai iese şoferul să te şi bata dacă nu te grăbeşti, dar sicilienii conduc cu un asemenea calm... bravo lor.

Recomand cu căldură, dacă aveţi ocazia să ajungeţi în Sicilia, să nu rataţi o excursie până în Messina. Este un oraş frumos, care mi-a lăsat un “gust” plăcut şi dacă aş mai avea ocazia, l-aş vizita fără să stau pe gânduri.