Nu ştiam prea multe despre ce înseamnă o croazieră şi am început să caut pe toate site-urile şi forumurile posibile.
Am preferat să ajungem în Genova cu avionul, cu escală la Roma decât să mergem la Milano sau Pisa şi apoi să luăm trenul către Genova. A fost ceva mai scump dar mai comod. Am plecat cu o zi înainte de începerea croazierei ca să fiu sigură că ajung la timp pentru îmbarcare şi m-am cazat la un hotel în apropierea portului.
Din aeroportul din Genova am avut foarte uşor în oraş cu VolaBus, un autobuz care m-a luat direct din faţa aeroportului şi m-a lăsat aproape de hotel.
În dimineaţa îmbarcării am plecat din timp deoarece hotelul se afla la o distanţă de 15 minute de mers pe jos până la port.
Îmbarcarea:
Am intrat în port, am găsit rapid sigla cu MSC
şi am lăsat valizele. De la agenţia de turism ne-au dat toate actele şi documentele necesare pentru check-in aşa că nu a trebuit să mai stăm la coadă. Am completat un formular în care a trebuit să confirmăm că nu am vizitat recent tari în care s-au găsit cazuri de Ebola după care am primit un cartonaş cu număr. Am avut numărul 11.
Rapid am fost direcţionaţi spre sala de aşteptare, unde aveam sucuri şi apă la discreţie. Era în acea sală de aşteptare şi un ghişeu/recepţie care ne-a înmânat cardurile MSC.
Cardul MSC este ca un fel de buletin/paşaport pe vas. Mi s-a făcut poza, iar în momentul în care era scanat se vedea clar cine îl utilizează şi ce sumă am pe card.
Erau şi oferte pentru SPA, pentru pachetele de băuturi, excursii opţionale, etc. Aşa că am avut ce face pentru că a durat aproape 2 ore până am ajuns la numărul meu.
După ce s-a ajuns la numărul 11 am trecut bagajele de mână pe la securitate şi am păşit pe vas. Era trecut de ora 13 aşa că am putut merge direct în cameră
Plată pe vas:
Erau două opţiuni de a plăti pe vas: prima, cardul de credit era înscris la recepţie (numărul contului, etc) şi automat când cineva plătea cu cardul MSC se trăgeau bani de pe cardul de credit. A doua opţiune, pentru care am optat şi eu a fost să merg în prima seară la recepţie, am depus o sumă de bani cash care mi s-a atribuit în contul MSC. Nimic pe vas nu se plăteşte cu bani cash, doar cu acel card MSC.
Încă ceva extrem de important pe care nu l-am aflat de la nimeni, decât când eram pe vas. Acea taxă de 8.5 euro pe zi, taxa de serviciu, care se spune că este obligatorie, nu este!!!
Puteţi merge la recepţie şi să anulaţi aceasta taxa, până ls sfârşitul croazierei o să arate că vi se trage aceasta taxa în fiecare zi, dar în dimineaţa debarcării, vă puteţi lua toţi banii înapoi. Noi aşa am făcut şi am dat tips-uri personal la cei pe care i-am îndrăgit şi celora care chiar au meritat. Este un lucru extrem de important, care nu se spune!!
Camera:
Numărul camerei a fost 11186, adică la etajul 11. Noi făcusem rezervarea pentru o cabină interioară, fiind cea mai ieftină şi crezând că nu vom sta prea mult în cameră am zis că nu vom avea nevoi de geam sau balcon. Spre surprinderea noastră, când am deschis uşa camerei am aflat că ni se făcuse upgrade la o suită cu balcon.
Camera era foarte spaţioasă, cu 2 paturi twin, cu noptiere, cu televizor (pe ecranul căruia erau afişate numele noastre şi un mesaj de bun venit), o canapea (o să puteţi vedea pozele).Şi baia era spaţioasă, curată, cu prosoape curate, săpun, şampon, pungi.
Curăţenia se făcea de două ori pe zi. De două ori ne erau schimbate prosoapele!!! Nu mi-a venit să cred. Domnul care ne făcea curat era din Honduras, îl chema Julio Cesar şi era foarte amabil. Eu vorbind limba spaniolă ne-am înţeles de minune.
Deasupra uşii există un beculeţ, care era aprins dacă era, în cameră, astfel că acest domn ştia şi nu intra până nu plecăm. Dimineaţa ne făcea patul şi schimbă prosoapele iar seara ne aranja pijamaua şi pătura şi din nou schimba prosoapele. Tot seara ne lasă pe pat programul pentru a doua zi, în care scria despre toate activităţile din ziua următoare, inclusiv când ancorează vasul, la ce oră trebuie să fim înapoi pe vas, la ce oră începe spectacolul, etc.
În ultimele 2 zile, domnul Julio Cesar ne-a făcut figurine din prosop: un iepure şi un porc.
Ne-a lăsat şi două cărţi poştale cu MSC Fantasia. Foarte frumos din partea lui.
Capitolul mâncare şi restaurante:
Apoi am plecat să explorăm puţin vasul şi am început cu ultimul etaj, 14, unde se afla barul Zanzibar- acesta era deschis 20 de ore bufet pentru mâncare şi 24h/24 pentru apă, ceai şi cafea.
Dimineaţa aveau ca şi preparate bacon, omletă (fie simplă, fie cu broccoli, cu bacon, cu ceapă), ouă, un fel de piure prăjit (pe care nu ştiu cum îl prăjeau dar rămânea nedesfăcut), brânză, salamuri, fructe, supe, cereale, până şi fasole J))).
La prânz mie personal mâncarea mi s-a părut slăbuţă, adică nu prea mi-a plăcut la acest bufet mâncarea. Era variată, dar nu prea avea gust. De câteva ori am fost pentru mâncarea de prânz la restaurantul a la carte, care era gratuit dar ne-a deranjat că dura foarte mult până ospătarii veneau să ia comenzile şi până aduceau mâncarea.
La cină nu am mâncat niciodată la bufetul de sus, doar la a la carte de care am fost extrem de mulţumită.
Pe la ora 16-17 mergeam la acest bufet de sus unde beam cafea şi mâncăm biscuiţi sau pizza. Era foarte gustoasă pizza, aveau multe feluri şi era proaspătă, făcută pe loc.
Noaptea, după ora 12:00 era deschis bufetul pentru „make your own sandwich”. Era foarte bine pentru că ne făceam sandwich-uri pentru dimineaţa următoare când plecăm de pe vas în excursii. Că sugestie este să aveţi la voi folie strech pentru a împacheta sandwich-urile.
Dacă tot sunt la capitolul mâncare, o să vorbesc şi despre restaurantele a la carte. Noi am ales să fim în tură a doua, adică de la ora 20:30. Prima tură începea la ora 18:00, dar mi s-a părut mult prea devreme. Sunt 3 restaurante a la carte: Red Velvet, Cherchio D’Oro şi un restaurant cu plată, mexican. Noi am fost direcţionaţi spre Cherchio D’Oro. Meniul este acelaşi ca la Red Velvet, singura diferenţa este amplasarea restaurantelor şi decorul.
Am avut ca şi ospătar un domn Sukendra, din Indonezia, care zâmbea non-stop dar se mişcă foarte încet. În prima seară ne-am ridicat de la masă după ora 22:30, servirea a fost extrem de lentă dar după aceea şi-au intrat în ritm.
Mâncarea era bună, gustoasă şi rafinată. Meniul era în limba italiană, engleza, franceza, spaniolă, portugheză şi era extrem de variat.
Am fost aproape în fiecare seară la spectacolele de la amfiteatru, care erau extrem de drăguţe, dar cam scurte. Înainte de a merge în croazieră, scrisesem unei doamne foarte amabilă de pe site în care o întrebam de la ce oră sunt spectacolele. Nu mă gândeam că se dau două reprezentaţii. Una pentru cei care mâncau în a doua serie, care începea la ora 19:30 şi a doua pentru cei care mâncau în prima serie. Foarte ingenios.
Animaţia:
Cei din echipa de animaţie erau prezenţi având tot felul de jocuri, cursuri de dans, competiţii care deobicei se ţineau în discotecă de la etajul 16, Liquid Disco. Seara erau tot felul de tematici, fie petrecere în alb, fie trebuia să ne îmbrăcăm în culorile steagului italian (fie alb, fie verde, fie roşu), ori carnaval (unde am primit gratuit măşti) iar cei de la animaţie aveau dansurile lor şi învăţau turiştii să danseze. Era chiar distractiv.
De asemenea, la etajul 16, după Liquid Disco, în incinta simulatorului de formula 1 era permanent un animator care dădea gratuit jocuri şi cărţi de joc, precum şi mingi sau rachete. De câteva ori am jucat squash într-o cameră special amenajata.
Aveau şi club pentru copii, dar am intrat doar pentru a face poze.
Piscina interioară (doar una) era destul de mică, dar nu foarte aglomerată. Prosoape se puteau lua câte vroiam dar trebuia dat cardul MSC.
Am avut noroc şi în una din zile am prins soare şi frumos afară astfel că am putut înota în piscina exterioară şi am putut sta în voie în jacuzzi.
Pe vas există şi un cazino, de care nu ne-am atins.
Cea mai mare atracţie sunt scările Swarowski, unde toată lumea face poze. Fotografii sunt extrem de agasanţi şi trag de tine să accepţi să îţi facă poze. Asta m-a enervat la culmea. În fiecare seară trăgeau de noi şi pur şi simplu mă urmăreau ca să îmi facă poze, chiar dacă vedeau că sunt cu aparatul personal în mână.
Am avut 3 seri de gală, în care ţinuta trebuia să fie elegantă. La prima gală am primit şi cocktail-uri gratuite, oferite de căpitan.
În timpul zilei mă îmbrăcam lejer şi comod, în blugi de exemplu dar seara mai elegant.
Am uitat să spun că am avut „norocul” începătorului cum se spune în prima seară.
Din Genova spre Barcelona am prins furtună pe mare şi se legăna vasul că la un cutremur de 7 grade pe scara Richter. Trebuia să mă ţin de pereţi ca să pot merge. Senzaţia a fost nu una plăcută, ţinând cont că eram la prima croazieră şi nu ştiam la ce să mă aştept sau nu ştiam dacă am rău de mare. Slavă domnului, rău de mare nu am avut deloc dar a fost tare neplăcut în prima seară, când pur şi simplu se mişca patul cu mine. La un moment dat am vrut să deschid uşa la balcon şi nu am mai putut, erau atât de mari valurile şi atât de puternic vântul încât automat s-au securizat uşile şi s-au blocat. Eu stau şi mă întreb dacă cineva a rămas blocat pe balcon ce a făcut? =))
În restul zilelor marea a fost mai liniştită, dar tot s-a mai simţit o vibraţie şi o mişcare a vasului, în mod deosebit în restaurantul a la carte, care era poziţionat la fundul vasului, la etajul 4 dacă îmi aduc eu bine aminte iar dedesubt erau motoarele.
Despre excursiile opţionale pot spune că am luat una singură de pe vas şi recomand tuturor să nu cumpere de pe vas. Sunt mult mai scumpe iar organizarea este una execrabilă. Întâlnirea a fost în teatru şi ne-au ţinut acolo 2 ore după ce vasul ancorase până să reuşim să ieşim şi să vizităm oraşul Barcelona. Fetele de acolo sunt foarte nepoliticoase şi nimeni nu ne informa ce se întâmplă. Din câte citisem pe internet se zicea că cei care cumpără excursii de pe vas au prioritate şi ies primii de pe vas, dar este cu totul fals şi eronat. Noi am ieşit ultimii.
După această experienţă neplăcută am ieşit pe cont propriu şi ieşeam întotdeauna printre primii.
În Tenerife există transfer gratuit de la vas până la ieşirea din port, la fel şi în Civitavechia.
În Malaga am optat pentru un transfer privat, deoarece nu aveau transferuri gratuite şi vasul ancorează la o distanţă destul de mare până la ieşirea din port.
Există lângă port mulţi taximetrişti care au oferte extrem de bune şi cu mult mai ieftine decât excursiile oferite pe vas. Noi aşa am procedat şi cu această ocazie am vizitat mult mai mult decât dacă era să mergem pe jos şi pe cont propriu.
Debarcarea a fost extrem de rapidă, cu o seară înainte de debarcare am primit etichetele pentru valize, aveam numărul 2 şi culoarea albă. În fişa zilnică scria ora şi locul pentru debarcare. Am completat etichetele şi le-am lipit pe mânerul valizelor pe care le-am lăsat în faţa uşii. După ora 1 noaptea au venit bagajiştii şi au colectat valizele iar după debarcare le-am găsit extrem de uşor şi rapid.
Ştiu că am scris extrem de mult dar pur şi simplu nu m-am putut opri pentru că a fost o experienţă cu totul unică şi sunt sigură că pentru oricine care nu a mers până acum într-o croazieră, aceste mici detalii fac diferenţa.
Aşa cum pe mine m-au ajutat review-urile de pe site-uri în alegerea acestei croaziere şi mi-au făcut vacanţă mai frumoasă, aşa sper că şi comentariul meu să fie de ajutor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu