30 octombrie 2015

Etna - 4 ore, 4 anotimpuri!

Etna... marele vulcan activ din Europa... citisem mult şi auzisem multe despre acest măreţ vulcan şi mi-am propus să îl vizitez dacă tot eram în regiune.






Până acum am urcat pe diferiţi munţi dar nici unul nu era vulcanic... desigur, aveam puţină teamă să nu erupă cât suntem noi acolo pentru că de obicei în toate excursiile pe care le fac trebuie să existe ceva de neuitat. Dar am avut noroc şi misteriosul vulcan a stat cuminte în cele 7 zile petrecute în Sicilia.
Ghida numea vulcanul „doamna” sau „măreaţa doamnă” şi glumea spunând că:” în această zi este liniştită, îşi bea cafeaua şi fumează o ţigară”... într-adevăr în unele zile când a fost senin am reuşit să văd fumul alb care ieşea...
Să revin la excursia pe Etna.

Din păcate, am ajuns sâmbătă şi excursia la Etna se organiza duminică... nu am avut timp să căutăm în oraş să găsim agenţii locale ca să putem vedea puţin preţurile şi ce implică excursia...


Până la urmă, stresate fiind că vom rata excursia la Etna (deşi existau din Catania autobuze publice care mergeau până la Rifugio Sappienza) am decis că este mai sigur prin agenţia de turism.

Am plătit cei 60 de euro de persoană şi am decis să mergem cu ei... din păcate cam neinspirată alegere dar... asta e...

În seara respectivă când am achitat excursia am întrebat ghida dacă se poate urca cu telefericul şi să coborâm pe jos. Ne-a spus că nu este timp... trebuia să urcăm şi să coborâm cu telefericul dacă doream să ajungem la o altitudine mai mare... mama mia ce m-am supărat. Am mers la recepţie şi mi s-a spus că telefericul nu funcţionează datorită vântului puternic. Merg înapoi să întreb ghida care bineînţeles că habar nu avea. Tot la recepţie a mers să se informeze şi ne-a spus că doar cu o zi înainte nu funcţiona telefericul dar ptr ziua cu excursia vremea va fi favorabilă dar vor suna în dimineaţa plecării şi se vor informa dacă funcţionează sau nu telefericul.


Urmatoarele zile când ne plimbam în oraş şi majoritatea magazinelor erau deschise am descoperit că agenţiile locale aveau aceeaşi excursie cu 45 de euro şi SAT-ul (agenţia locală şi de transporturi) cu 30 de euro...

În fine, ştiam că oriunde în altă parte va fi mai ieftin dar pentru că autocarul ne lua şi ne lasa în fata hotelului, plus că eram cu ghid şi ne aşteptam să află extrem de multe informaţii am zis că dăm un ban în plus şi asta e...

Am plecat dimineaţa, în jurul orei 09:00 spre Etna... pe drum nu am făcut opriri deşi peisajul era unul deosebit... acea lavă vulcanică întărită... oau... un peisaj ca pe Marte (nu că aş fi fost pe Marte)...





Pe la ora 11:00 eram deja acolo, la Rifugio Sappienza. Era multă zăpadă (ninsese în acea noapte) dar era soare, cald, plăcut.




Câţiva curajoşi , cu mine în frunte am mers să vedem de teleferic. 30 de euro de persoană pentru o urcare la altitudinea de 2500 de metri. Eram ferm convinsă că voi urca dar aveau nişte monitoare şi arătau cum este vremea la acea altitudine şi nu se vedea absolut nimic. Era o ceată şi un viscol sus de nu vedeai la 2 metri.


Am decis că nu merită să urcăm dacă tot nu se vede absolut nimic, ţinând cont că jos unde eram noi vremea era frumoasă.

La nici o oră bineînţeles că şi la noi vremea a luat-o razna, ceata s-a instalat plus că a început să ningă şi era un viscol de numai numai.

Am avut ceva timp liber la dispoziţie şi am colindat fiecare magazin cu suveniruri, am degustat şi celebrul vin de mandorla (vin de migdale), am făcut mici cumpărături şi la ora stabilită ne-am întâlnit cu ghida pentru a urca la Monti Silvestri.


După ce trecusem de vară şi iarnă acum era primăvară afară hahaha dar când am început urcarea către cratere se instalase toamna şi începuse să picure.


Eu aşa ceva nu am mai pomenit... ghinionul a făcut să nu putem vedea aproape nimic şi nu am reuşit să înconjurăm craterul din cauza ceţii.


Am luat mici suveniruri şi anume pietre vulcanice iar unii oameni din grup chiar au luat bolovani de-a dreptul (nu ştiu dacă i-au pus în valiza la întoarcere).


Oricum, vulcanul mi-a dat o energie pozitivă... peisajul selenar care era pe jumătate acoperit de zăpadă mi-a inspirat un sentiment plăcut...

Tot citind şi încercând să descopăr cât mai multe lucruri despre Etna am aflat că numele provine de la „Aitne”, cuvânt grecesc care înseamnă a arde. Desigur, există şi multe legende care spun că Etna a fost atelierul lui Hefaistos, zeul focului şi al ciclopilor.
Localnicii au început să aprecieze acest vulcan şi folosesc lavă întărită în construcţii. Multe case şi clădiri sunt construite din lavă vulcanică. De asemenea aceasta lavă este benefică pentru sol, cei din regiune având 2 chiar 3 culturi pe an deoarece solul este extrem de fertil.
Se mai spune că trebuie să avem mare grijă să nu ne între acel praf de la lava întărită în ochi deoarece poate tăia cristalinul ochiului.

Muntele Etna are 3 tipuri de fum: cel alb, când vulcanul este liniştit, cel roşu, când emana sulf şi cel negru, când va erupe în curând.

Localnicii au casele construite în apropierea vulcanului şi nu le este frică deoarece există un institut care monitorizează activitatea vulcanului şi aceştia ştiu cu o zi două înainte că vulcanul să erupă.

În trecut, Etna a erupt atât de mult încât lava vulcanică a ajuns până în Catania, distrugând în totalitate oraşul şi ajungând chiar până în mare.