M-am gândit să scriu un articol despre
scuba diving. Există mai multe locuri frumoase pentru scufundări dar eu am ales
să merg mai aproape şi anume în Antalya, în Lara. Cei de la Star Diving Academy
au fost extrem de amabili şi de prietenoşi. Dacă este să fiţi cazaţi în
Belek/Kadriye, ei vor aranja o maşină specială, care vine dimineaţa, vă ia de
la hotel (pe la ora 08:00) şi o să vă aducă înapoi la hotel după scufundări.
Se spune că cei care fac pentru prima oară
scufundări ar trebui să nu mănânce în dimineaţa respectivă nimic. Eu nu am
ţinut cont de aşa ceva, chiar dacă era prima dată când mă scufundăm. Am luat
micul dejun că deobicei chiar dacă eram puţin speriată din cauza cutremurului
care avusese loc în noaptea respectivă... dar nimic nu mai conta... îmi doream
să mă scufund... Geanta am pregătit-o în felul următor: două prosoape, haine de
schimb (tricou, pantaloni scurţi, etc.), beţişoare de urechi, şerveţele de nas
(pentru orice eventualitate). De asemenea, este recomandat să vă daţi jos
bijuteriile: inele, cercei, brăţări, etc. pentru a nu le pierde prin apă.
Star Diving Academy, se afla la baza unei stânci
din Lara. Trebuie să coborâţi cu un lift pentru a ajunge la platforma
construită. Cei de acolo ne-au întâmpinat şi ne-au făcut instructajul. Ne-au
explicat limbajul semnelor în apă, cum trebuie să respirăm corect, cum să ne
dăm apă jos din ochelari (dacă ne intra apă), cum trebuie să ne desfundăm
urechile. A fost o întreagă teorie de mai bine de o oră.
După ce instructorii şi-au dat seama că suntem
pregătiţi, am mers pe platforma de unde fiecare instructor în parte ne-a
aruncat în apă. Este o întreagă teorie despre cum trebuie să fm aruncaţi în
apă. Nu este aşa simplu cum vedem în filme. Butelia pe care o aveam în spate
era extrem de grea şi la contactul cu apa putea să îmi rupă gâtul dacă nu eram
aruncată în apă corespunzător. De aceea instructorul m-a tras în apă de mâna
stângă şi m-a rotit la dreapta în timp ce mă trăgea... aşa ce face cică...
Când am ajuns în apă nu mi s-a părut deloc grea
butelia... am uitat să menţionez că am rămas în costum de baie pe dedesubt şi
cu un tricou, tricoul meu, atât. Desigur, au echipament special dar au spus că
nu este nevoie să îl punem pe noi pentru că apa este foarte caldă şi o să ne
simţim mai confortabil aşa.
Înainte de a ne scufunda, am început să ne obişnuim
cu echipamentul... în special cu respiraţia doar pe gură (nasul nu îl putem
folosi din cauza ochelarilor speciali, care acoperă şi nasul). A fost ciudat la
început să inspir şi să expir aerul din butelia aceea printr-un tub, doar pe
gură, dar m-am obişnuit.
Am fost prima care s-a simţit pregătită să se
scufunde, i-am făcut semn instructorului şi am început coborârea. Fiecare om a
fost cu instructorul său. Eu nu a trebuit să fac absolut nimic la coborâre,
instructorul practic mă trăgea spre fundul mării. La un moment dat am văzut cum
îmi intră apa în ochelari şi m-am panicat puţin... nu este o senzaţie
plăcută... aveam impresia că „intru la apă”... i-am făcut semn că vreau să
ieşim la suprafaţă... când am ajuns din nou la „mal” i-am zis că mi-a intrat
apă în ochelari, mi-a dat ochelarii lui şi i-a strâns bine de tot. Apoi mi-a
arătat din nou cum să îmi scot apa singură dacă suntem pe fundul mării şi
păţesc din nou acelaşi lucru.
Din nou am început coborârea, de data aceasta fără
frică pentru că ştiam ce mă aşteaptă şi care este senzaţia... am ajuns la 12
metri adâncime şi ne-am „plimbat” împreună cu peştii, i-am hrănit, instructorii
ne-au filmat, ne-au făcut poze... şi nici nu mi-am dat seama cum a trecut o oră
sub apă.
Experienţa este una incredibilă iar lumea de sub
apă este una de nedescris...
Chiar dacă nu ştiţi să înotaţi nu este problema,
dacă nu aveţi frică de apă puteţi merge la scufundări liniştiţi. În grupul
nostru o doamnă nu ştia să înoate şi a reuşit cu brio scufundarea.
După oră petrecută sub apă, la suprafaţă am făcut
puţin snorkeling deoarece nu mă mai dădeam ieşită din apă, care, să vă spun
sinceră, era gheaţă în comparaţie cu apă de pe fundul mării dar îmi plăcea.
După ce m-am schimbat cu haine uscate, cei de la
Star Diving Academy ne-au făcut „cinste” cu sucuri, bomboane, biscuiţi, etc. şi
ne-au premiat cu diplome. Înainte de a pleca, ne-au dat dvd-urile cu poze şi
videoclipuri.
Costurile difera, in functie de cate persoane merg
(din cauza transferului), daca vreti dvd-ul cu poze sau nu. De persoana s-ar
ajunge undeva la 100 euro...
A fost o experienţă de neuitat şi aş repeta-o ori
de câte ori mi s-ar ivi ocazia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu